DESPRE AUTOR
DESPRE AUTOR SI PUBLICATII
ION MORARU
Nascut in comuna Gusoeni,
judetul Valcea, la 10 februarie
1932 ;
Licentiat in psihologie (1960) ;
Doctor in filosofie (1973) ;
Profesor universitar(1990) ;
Presedinte al Subcomisiei de Inventica
a Academiei Romane (1992-1996) ;
Presedinte-fondator al Asociatiei Romane
de Psihologie Haologica (2000) ;
Membru al Academiei de Stiinte din
New York (1995) ;
Decan al Facultatii de Psihologie-Sociologie
si Stiinte Politice a Universitatii Hyperion (2002).
Din lucrarile publicate :
MONOGRAFII SI MANUALE BAZATE
PE CERCETARI STIINTIFICE
1. Un model epistemologic-psihologic
al creativitatii tehnice (1980), lucrare distinsa
cu Medalia de Aur H. Coanda, clasa I, (1995) ;
2. Creativitatea sociala. Introducere in
socioeuristica (1981) ;
3. Actiunea sociala si comportamentul
individual. Premise pentru elaborarea
comportamentologiei (1986) ;
4. Strategii creative transdisciplinare.
Introducere in scientoeuristica (1992),
carte onorata cu Premiul "Ion Petrovici"
al Academiei Romane (1994) ;
5. Psihologia muncii, partea a doua,
Psihologia creativitatii (1993) ;
6. Cercetarea creativitatii si creatiei
prin metoda eurigramelor (1993) ;
7. Curs de psihoinventica (1994) ;
8. Stiinta si filosofia creatiei (1995) ;
9. Introducere in psihologia
manageriala (1995) ;
10. Psihologia creativitatii, vol. 1 (1997) ;
11. Psihologiaogia creativitatii, vol. 2 (1998) ;
12. Paradigma psihologiei haologice.
Aplicatii ale teoriei haosului
in psihologie (2000) ;
13. Misterul creatiei artistice ; Michelangelo-
daimonicul (2004) ;
14. Haosul - Cosmosul si geniile creatoare.
Introducere in psihologia haologica (2005) ;
15. Psihologia haologica (2006) ;
16. Michelangelo Buonarroti. Creativitatea
si creatia (2009).
TRATATE IN COLABORARE
1. Tratat de psihologie manageriala (1997) ;
2. Tratat de creatologie (1998).
POEZII
1. Ferestre spre interior (2007) ;
2. Daimoni creatori (2009) ;
3. Poeme si catrene (2011) ;
4. Dialoguri filosofice (2012) ;
5. Imperativus moralis (2012) ;
6. Genii si celebritati in versuri (2014) ;
7. Filosofia poeziilor Haiku 100, vol. 1 (2014) ;
8. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 2 (2014) ;
9. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 3 (2014) ;
10. Poezii Haiku despre ABBA (2014) ;
11. Poezii (2014) ;
12. Versuri (2014) ;
13. Stihuri (2014) ;
14 Idei in rime (2015) ;
15. Haiku profane si biblice (2015) ;
16. Diverse si sociale (2015).
vineri, 7 iunie 2013
HAIKU 52
sâmbătă, 1 iunie 2013
Haiku 100
HAIKU 100
THALES MULTUMEA SOARTEI
PENTRU CELE TREI DARURI
Thales din Milet,
Multumea soartei cu deosebit respect,
Pentru trei daruri pe care,
Le considera esentiale :
Pentru ca l-a facut om si nu animal,
Ca e barbat si nu femeie ; nu e ceva banal ;
Pentru ca s-a nascut elin si nu barbar,
Acesta e un mare dar !
1 iunie 2013
Haiku 99
HAIKU 99
DIOGENE SI IMPARATUL ALEXANDRU
Pe cand se incalzea, pe plaja, la soare,
A fost vazut de Alexandru cel Mare,
Acesta a venit la el, se zice,
Si fara ca Diogenes sa se ridice,
Au discutat,
Indelungat,
Despre una,
Despre alta,
Alexandru a ramas impresionat,
De mintea isteata cu care Diogene a fost dotat,
Diogene, cere-mi orice si va fi al tau :
I-a cerut : imparate, da-te la o parte din soarele meu !
1 iunie 2013
Haiku 98
HAIKU 98
DIOGENE SI FILIP REGELE
MACEDONIEI
Dupa batalia de la Cheronea,
Diogene, care tot fugea,
A fost prins,
Si in fata lui Filip, regale Macedoniei dus,
Cine esti ? L-a intrebat dintr-un jilt, de sus,
Sunt un cercetator, fara prea mari pretentii,
Al nemasuratei tale lacomii.
Pentru acest raspuns a fost admirat,
Si in libertate lasat !
1 iunie 2013
Haiku 97
HAIKU 97
DIOGENE CERSEA LA TRECATORI
INTELIGENT
Acelasi Diogene, vestit in ziceri,
Cerea pomeni uneori,
Cu cel mai milos ton,
Il intampina pe un oarecare om :
Trecatorule, daca ai dat si altuia da-mi si mie,
Daca nu, incepi cu mine !
1 iunie 2013
Haiku 96
HAIKU 96
PRIN INTELIGENTA DIOGENE
A SCAPAT NEVANDUT
Diogene din Sinope,
A fost pedepsit si scos la vanzare,
A fost intrebat de seful targului :
Ce sti sa faci ?
A raspuns : Sa conduc pe altii ;
Acesta s-a adresat crainicului : Striga in gura mare !
Cine vrea sa-si cumpere un stapan ? E de vanzare.
A ramas nevandut : Caci toti sclavi cautau,
Trebuinta de stapin nu aveau !
1 iunie 2013
Haiku 95
HAIKU 95
VIRTUTEA CA APTITUDINE
Aristotel, marite, !
Ce se intelege prin virtute ?
Virtutea o putem defini ca o aptitudine,
De a infaptui lucrurile cele mai bune,
Viciul, daca vrei,
E contrariul ei.
Virtutea e linia de mijloc, bineinteles,
Intre insuficienta si exces ;
E o medietate,
Intre cele doua extreme, calitativ separate :
Linia de mijloc e generozitatea,
Excesul e risipa,
Insuficienta e avaritia.
In hranire, virtutea e cumpatarea,
Excesul e lacomia,
Insuficienta e inanitia.
1 iunie 2013
Haiku 94
HAIKU 94
DESCRIEREA SI CLASIFICAREA
VIRTUTILOR
Dar prin virtute,
O, Cicero, ce se intelege ?
Eu inteleg prin virtute,
Ceea ce este demn sa fie pretuit in sine.
Virtutile se impart in doua clase :
Cele innascute, numite nevoluntare,
Si cele care depind de vointa, numite voluntare.
Acestea din urma, cer imperativul, se intelege ;
Sa traiesti urmand virtutea ca pe o lege !
1 iunie 2013
Haiku 93
HAIKU 93
DEFINITIA LEGII
O, Cicero, cum se defineste legea ?
Si ce este ea ?
Diversele hotarari, formulate de popoare, ma intelegi ?
Au primit numele de legi.
Din termenul de lege, rezulta neaparat,
Sensul de “alegere” a ceea ce este drept si adevarat.
E clar, cat se poate,
Legea e ce face deosebirea dintre dreptate si nedreptate.
Legea este intelepciunea suprema a naturii,
Ea este impotriva nedreptatii, raului si a urii.
Legea e bunul cel mai de pret si cel mai mare,
Respectarea ei aduce progresul pentru tari si popoare.
1 iunie 2013
Haiku 92
HAIKU 92
SENECA SI MONTESQUIEU DESPRE CICERO
O, magnifice Cicero ; Seneca a scris despre tine,
Numai de bine :
Cicero, singurul spirit uman,
De marimea Imperiului Roman ;
Iar Montesquieu iti omagiaza imensele merite :
Cicero e unul din cele mai mari spirite !
1 iunie 2013
Haiku 91
HAIKU 91
CALITATILE ADEVARULUI
Adevarul e dulce ca mierea,
Falsul e amar ca fierea.
Adevarul straluceste ca aurul,
Falsul e intunecat precum catranul.
Adevarul e ca cerul instelat,
Falsul e ca norul intunecat.
Adevarul e ca o zi insorita,
Falsul ca o ceata nemarginita.
Adevarul, spusu-mi-s-a,
E frumos ca Mona Lisa,
In timp ce falsul,
E urat ca demonul.
1 iunie 2013
Haiku 90
HAIKU 90
FALSUL CA MINCIUNA
Falsul programat devine minciuna,
Intotdeauna rea, niciodata buna,
Minciuna e pedepsita penal,
Deci, ea e o culpa atat moral cat si legal.
Practicand-o frecvent iti intra in deprindere :
Vei fi considerat mincinos si pierzi in incredere !
1 iunie 2013
Haiku 89
HAIKU 89
DEFINITIA FALSULUI
Prin opozitie cu adevarul,
Se defineste si falsul :
Cand spui ca este,
Ceea ce in realitate nu este,
Si ca nu este,
Ceea ce in realitate este,
Ai spus falsul, nu adevarul,
Dezamagind auditoriul !
1 iunie 2013
Haiku 88
HAIKU 88
O DEFINITIE A ADEVARULUI
Iata cum defineste Aristotel adevarul :
Drept concordanta cu exteriorul ;
Cand spui ca este,
Ceea ce in realitate este,
Si ca nu este,
Ceea ce in realitate nu este,
Ai spus adevarul,
Si te agreeaza auditoriul.
1 iunie 2013
Haiku 87
HAIKU 87
GRADUALITATEA IN FERICIRE
Fericirea se cere interpretata gradual :
1. Multumirea ;
2. Satisfactia ;
3. Fericirea partiala ;
4. Beatitudinea sau fericirea deplina.
Se face permanent o confuzie,
Fiindca nu se diferentiaza stadiile cu precizie :
Individul poate sa fie multumit, satisfacut,
Dar nu fericit.
Desigur, omul poate sa fie si fericit,
Insa acesta e un sentiment rar intalnit.
1 iunie 2013
Haiku 85
HAIKU 85
EROS UNESTE JUMATATILE
De unde vine expresia :
“Jumatatea mea” ?
De la Platon putem afla,
Toata informatia :
Zeus, dorind sa-l faca pe om mai virtuos,
La taiat in doua spre a fi, in rau, mai neputincios.
De aici vine zicerea,
Ca fiecare isi cauta jumatatea.
Eros este cel ce pune jumatatile impreuna :
Facand din doua finite, una singura, dar buna.
El contribuie, cat se poate,
La implinirea nazuintei vesnice catre unitate.
Astfel, fiecare om va fi fericit,
Daca isi va intalni jumatatea in a sa iubita sau iubit.
1 iunie 2013
Haiku 86
HAIKU 86
DEFINITIA FERICIRII
Ce este fericirea ?
De la Aristotel putem afla :
Cel ce traieste bine si se bucura de succes,
Este fericit, bineinteles.
Dupa unii fericirea consta in virtute,
Dupa altii in gandire,
Sau intr-un fel de intelepciune,
Ori in toate acestea sau intr-o parte din ele.
Fericirea e reuniune :
Din bunurile sufletesti, virtutea ;
Bunurile corporale, sanatatea ;
Si bunurile exterioare, bogatia.
1 iunie 2013