MOTTO :                      
                                       
                                       
                                GENIUL


                                Geniile au un I.Q. foarte mare,
                                Plus alte talente de valoare,
                                Sunt spuma speciei,
                                Si chintesenta ei !

                                Geniile sunt flori rare,
                                Au esenta de parfum tare,
                                Nu le poti cultiva in gradina,
                                Sunt cadouri de la Fiinta Divina !

                                Geniul e egal cu timpul,
                                Si cu spatiul,
                                E o a treia dimensiune,
                                Ce inseamna creatie si previziune !

                                Geniul e Hyperion-Luceafarul :
                                Are scris, pentru fiecare om, destinul,
                                Drumul vietii ni-l lumineaza,
                                De duhurile rele ne protejaza !

                                 Geniul, Eminescu se numeste,
                                 E venit din Sferele Celeste,
                                 Noua romanilor, Creatorul ni l-a daruit :
                                 Spre a fi poetul nostru cel mai pretuit !  

                                 Ion Moraru


                                                                 14 octombrie 2013
                             

                                    - 6 -



                     
   CUPRINS : FILOSOFIA POEZIILOR HAIKU
                             
                     
   PRIETENI CITITORI, 5
   
   INTRODUCERE : ESEU DESPRE POEZIILE HAIKU, 10  

l. Curcubeul – cununa de sentimente, 13
2. Stelele si gandurile, 14
3. Zburatorii, 15
4. Croncane ciorile a timp rau, 16
5. Se coc viile, ard de seceta campiile, 17
6. Semne de iarna, 18
7. Rolul formativ al povestilor, 19
8. Ploile aduc sperantele, 20
9. Baciul si iubirea bacitei, 21
10. Razboiul pentru putere in politica, 22
11. Motivele cuceririi puterii, 23
12. Lumina si intunericul, 24
13. Politica nu are morala, 25
14. Nevoia unui cod moral in politica, 26
15. Focul ca element primordial la Heraclit, 27
16. Bucuria culesului, 28
17. Legea morala la Immanuel Kant, 29
18. Prostia in politica, 30

                      - 7 -


19. Democratia si judeocratia, 31
20. Metempsihoza la Platon, 32
21. Reintruparea si kamikaze, 33
22. O dorinta : sa ma reintrupez in randunica, 34
23. Aventura in politica, 35
24. Mineritul nu e retribuit pe merit, 36
25. Dansatoarele ignorante, 37
26. Sa ne cinstim valorile !, 38
27. Gaura neagra din Galaxia Calea Lactee, 39
28. Competitia dintre tesatoare si paianjen, 40
29. Big Bang-ul si Big Ben-ul, 41
30. Pasarea Phoenix, 42
31. Slava bucuriei, 43
32. Sperantele si dezamagirile, 44
33. Fluierul fermecat, 45
34. Sufletul meu e un Populus tremula, 46
35. Geniile sunt meteori, 47
36. Personalitatile de geniu nu colaboreaza, 48
37. Doua genii cooperante : Napoleon si Goethe, 49
38. Napoleon despre “Werther” , 50
39. Fabulatia la J.W. Goethe si creativitatea, 51
40. Un geniu in tehnica - Henri Coanda, 52
41. Inspiratia si transpiratia la omul de geniu, 53
42. Cooperarea stiintei cu religia, 54
43. Frumusetea ca virtute, 55
44. Vinul de Samburesti, 56
45. Generozitatea feminina, 57
46. Biruinta vietii asupra mortii, 58
47. Toate trec precum clipele, 59
48. Varsta fericita a copilariei, 60
49. Norocul si nenorocul, 61
50. Intamplarea si necesitatea, 62

                  - 8 -

51. Inca mai exista in lume iubire, 63
52. Vijelia distrugatoare, 64
53. Maxima solara, 65
54. De la odalisca la sultana, 66
55. Parfumul Rozei, 67
56. Fiecare cu ce are, 68
57. Surasul la femeie, 69
58. Zambetul si zambetologia, 70
59. Simonetta intre Lorenzo si Botticelli, 72
60. Cleopatra si iubirile ei romane, 73
61. Tomatele contin parfumul pamantului, 74
62. Porumbelul ca postas, 75
63. Melcul in tratarea artrozelor, 76
64. Alexandru si Hefaistion, 77
65. Femeile lui Michelangelo, 78
66. Bujorul, 79
67. Margaritarul, 80
68. Sentimente intime intre Leonardo si Mona Lisa ? , 81
69. Goya a pictat-o si a iubit-o pe ducesa de Alba, 82
70. Rubens - o dragoste tandra cu Helene, dar fatala, 83
71. Cainele, prietenul nostru, 84
72. Rata pe lac, 86
73. Panta Rey, 87
74. Plansul stelelor, 88
75. Creierul meu - vulcan in eruptie ideatica, 89
76. Retelele neuronale incandescente, 90
77. Jalea oitei, 91
78. Inversiunea in memorie, 92
79. Aspiratia spre armonie, 93
80. Imaginatia, 94
81. Inteligenta, 95
82. Memoria, 96

        - 9 -


83. Gandirea, 98
84. Afectivitatea, 99
85. Eros uneste jumatatile, 100
86. Aristotel despre fericire, 101
87. Gradualitatea in fericire, 102
88. O definitie a adevarului, 103
89. Nonadevarul e identic cu falsul, 104
90. Falsul intentionat e minciuna, 105
91. Calitatile adevarului, 106
92. Seneca si Montesquieu despre Cicero, 107
93. Legea - intelepciunea suprema a culturii, 108
94. Descrierea si clasificarea virtutilor, 109
95. Virtutea ca aptitudine, 110
96. Prin inteligenta Diogene a scapat nevandut, 111
97. Diogene cersea inteligent, 112
98. Filip, regele Macedoniei si Diogene 113
99. Imparatul Alexandru si Diogene 114
100. Thales multumea soartei pentru cele trei daruri, 115

                  ANEXA

          I.      Floarea alba de cires, 116
          II.    Analiza psihologica a crimei, 124
         III.    Roxelana, 128
         IV.    Fluturasul, 142
         V.     Finalis, 143
          VI.   Cantecul din urma al Lebedei, 146


     




                       

                                   - 10 -        

                     
 INTRODUCERE : ESEU DESPRE POEZIILE HAIKU

                             
                         Haiku este un gen de poezie scurta, densa ca ideatie, care exprima fenomene ale naturii, legate de sentimentele omenesti. Are o rima minima si un ritm armonios.
N-am gasit o talmacire a acestui termen. Dar un alt cuvant, inrudit cu acesta si, se pare mai vechi, “Hokku”, inseamna in japoneza “vers de inceput” Insa haiku aspira sa fie mai mult decat atat si anume un “Poem complet, independent” si nu doar un termen dintr-un sir. Poezia haiku este cea mai populara creatie din Japonia. Se estimeaza ca in aceasta tara exista circa zece milioane de scriitori haiku, dar cei mai multi o fac pentru propria lor placere, fara sa dea publicitatii poeziile.
                         Primul Simpozion International de Haiku a fost organizat in Japonia pe data de 11 iulie 1999, sub patronajul Asociatiei de Haiku. La incheierea Simpozionului a fost dat publicitatii “Manifestul Haiku din Tokio, 1999”, cu sapte puncte, intre care se spune : “Criteriul esential pentru haiku va fi originalitatea”. La 19 martie 1991 s-a constituit “Societatea Romana de Haiku”, al carei presedinte, din 2010, este poetul Valentin Nicolitov.
                         Fara sa fie o definitie, Shiki spune : “Haiku-ul este un instantaneu al realitatii, inrudit cu fotografia”.
                         Se cunosc zece categorii estetice ale haiku : 1. Sa exprime o stare emotionala intensa; 2. Eternul; 3. Efemerul;
4. Frumusetea naturii; 5. Patosul fata de lucruri; 6. Negativitatea (lipsa de spirit); 7. Tristetea declinului; 8. Frumusetea austera; 9. Misterul singuratatii; 10. Supletea adanca, eleganta, naturaletea.





                                               - 11 -
                                                                       

                           La cele zece categorii estetice de mai inainte, am putea adauga si noi inca pe atatea : l. Haiku-urile sa cuprinda si fapte de cunoastere; 2. Pilde morale sau concluzii moralizatoare;  3. Generalul din lume, nu doar singularul; 4. Frumusetea fizica si
spirituala ale omului; 5. Maretia si diversitatea creatiilor spiritului (cultura); 6. Progresul prin bunurile materiale produse de inteligenta umana (civilizatia); 7. Optimismul mobilizator;
8. Sentimentul solidaritatii socio-umane, bazat pe prietenie si iubire; 9. Critica viciilor si promovarea valorilor; 10. Sa aiba un sens instructiv-educativ.                                              
                          Se cere ca haiku sa “Contina cel putin o imagine sau un cuvant care sa exprime anotimpul (kigo), in care acesta a fost scris”. Subiectele haiku se refera la natura, plante, flori, insecte etc. Pe Wikipedia, se da un exemplu de haiku, in care primul vers rimeaza cu ultimul :

                           Viata mea toata :
                           Frunze purtate de vant
                           In prag de toamna.

                           Haiku-urile scrise de noi nu satisfac, intru totul, regulile japoneze de elaborare. Nu impartasim insa aceste reguli ; ele sunt foarte greu de aplicat de catre cineva care nu are un cap de japonez pe umeri si o experienta indelungata. Adevaratele haiku-uri sunt numai in Japonia. Creatorii europeni si americani de haiku-uri se straduiesc sa se apropie de cele originare, din Tara Soarelui Rasare. Ea poate fi numita si “Tara haiku-urilor”, care ating aproape perfectiunea.





                                              - 12 -

                                             
                           Si totusi, se consemneaza : din 1882 “Libertatea
poeziei japoneze este totala” (2, p. 190). Se renunta la normele
stricte, chiar rigide, care incorseteaza creatia poetica haiku.
Libertatea e compatibila cu diversitatea, functie de spatiul geografic, particularitatile culturale, traditiile creatiei poetice, etc. Daca libertatea e totala si toleranta fata de diversitate trebuie sa fie totala.
                          Tinand seama de natura meditativ-reflexiv-interpretativa si generalizatoare a pieselor compuse de noi, socotim ca aceasta lucrare, impreuna cu cele 20 de  categorii estetice-filosofice ale acestui gen de poezie, consemnate mai inainte, fundamenteaza, de fapt, filosofia poeziilor haiku. Acest volum pune la dispozitia publicului cititor o suta de poezii haiku. Speram ca aceasta lucrare sa fie unica in Romania si inedita in lume.

                                BIBLIOGRAFIE

                           1. Haiku. De la Wikipedia, enciclopedia libera.
                           2. Octavian Simu, Civilizatia japoneza
                               traditionala, Bucuresti, Editura Stiintifica si
                               Enciclopedica, 1984.

                                      Autorul                  
                                                                       10 iunie 2013

                       
                                                       

                                           - 5 -
                 

      PRIETENI CITITORI


      Autorul acestei lucrari a mai semnat inca cinci volume de poezii (stihuri), publicate in anii anteriori, de editura Matrix Rom, din Bucuresti :


      l. Ferestre spre interior (2007) ;
     2. Daimoni creatori (2009) ;
     3. Poeme si catrene (2011) ;
     4. Dialoguri filosofice (2012) ;
     5. Imperativus moralis (2012) .

   
     Sunt fericit sa va pot spune ca in  anul 2013, prin bunavointa domnului Ioan Craciun, directorul Editurii Ars Docendi, mi se ofera posibilitatea de a publica, un nou volum intitulat “Filosofia poeziilor haiku. 100”.
   
     Despre noul volum, titlul spune totul. Daca doriti detalii despre poeziile haiku, cititi, va rog, “Introducere”.
      In ceea ce priveste continutul lucrarii, prefer sa fie o surpriza placuta pentru domniile voastre.


     Ion Moraru                

                                            18 iunie 2013


   
     

                   PROF. UNIV. DR. ION MORARU




         


                                  FILOSOFIA
                 
                           POEZIILOR HAIKU
                           
                                        100











                             EDITURA ARS DOCENDI
                                   BUCURESTI, 2013

                            - 12 -
       

       
b) RELATIA DINTRE DAIMON SI GENIU


       
          Termenul de daimon provine din limba greaca veche si inseamna demon, geniu, zeu, etc. Apuleius, in “De deo Socratis”, ne lasa sa intelegem termenul de daimon in urmatoarele acceptiuni:  a) o sentinela; b) un insotitor; c) o calauza; d) un censor intim; e) curator particular; f) observator asiduu; g) martor inseparabil; h) judecator familiar care dezaproba raul si lauda binele (Mihai Eminescu, Scrisori, Tabel chronologic, Note, Comentarii si Bibliografie, de D. Murarasu, Editura Albatros, 1995, p. 61).
          In Renasterea italiana geniul era conceput drept microcosmos, iar Dumnezeu macrocosmos. Geniul era inteles ca mediator intre omul obisnuit si divinitate. Geniul e mai aproape de Dumnezeu decat omul obisnuit.
          Conceptele de daimon si geniu sunt echivalente, daca nu chiar identice. In filosofia si literatura clasica germana daimonul-geniu era conceput ca fiind bivalent : o valenta realizeaza legatura cu Dumnezeu ; cealalta e implantata in propria personalitate. Astfel, geniul nu e cantonat numai in personalitatea creatorului, nu e doar vocatie, talent, ci, mai mult, e si un dar al naturii, al lui Dumnezeu. Capacitatea lui de creatie se realizeaza la intersectia fortelor extrapersonale cu cele personale.
          J. W. Goethe are o conceptie bine elaborate despre geniul-daimon si, mai mult, contureaza literar personalitati genial-
daimonice. De pilda Faust, care incalca regulile firii, incheind acel vestit pact cu diavolul este, neindoielnic, o personalitate genial-daimonica.


                                           -13 -


          Celebrul biograf al lui Goethe, Friedrich Gundolf  scrie : “Caci aceasta este definitia omului daimonic ; cineva al carui caracter poarta in sine o lege mai presus de el care-i patroneaza evenimentele vietii, un ansamblu de intamplari  fatale fericite sau nefericite” (Friedrich Gundolf, Goethe, Editura Minerva, 1971, vol. I, p. 317-318).
          Un atat de profundul cunoscator al filosofiei si literaturii germane, Lucian Blaga va sintetiza functiile si sensurile daimonicului : a) functie panteista; b) principiu supraistoric; c) element irational in arta; d) comportament in afara legilor morale, dincolo de bine si de rau; e) fundament irational al geniului (Lucian Blaga, Cultul inconstientului, “Zari si etape”, E.P.L., 1968, pp.243-285).
          Mihai Eminescu, pe urmele filosofiei si literaturii clasice germane, contureaza o proza si o poezie de factura daimonica. In “Geniul Pustiu” gasim frecvent termenul demon : Demonul amorului; demonii cei mai periculosi; demonul se intrece pe el insusi; puterea magica a demonului; pestera demonului amorului etc.
          Poetul schiteaza chiar un portret al demonului “Vezi-l cum trece palid, frumoas, adancit, prin grupele de barbati si femei … pentru nimeni nu are un suras, pentru nimeni o vorba … parca abia ar fi cazut din cer si ca desperarea eterna n-ar fi atins insa cereasca sa frumusete” (Mihai Eminescu, Geniu Pustiu, Antologie, Prefata, Note si Bibliografie de Mihai Dragan, Junimea 1985, p. 267). Exemplifica demonul prin Toma Nour, pe care il descrie analitic,
intr-un amplu comentariu.
          In ceea ce priveste poezia daimonica a lui Mihai Eminescu,
In “Inger si Demon” gasim expresii precum : ca un demon El
Vegheaza; El un demon ce viseaza; Te iubesc ! Era sa strige


                                       - 14 -
 
demonul in a lui noapte; El n-a vrut sa condamne pe demon. In poezia “Inger de paza” avem expresia : Esti demon copila. In “Scrisoarea V” : E un demon ce-nseteaza dupa dulcile-i lumine; Acel demon plange, rade, neputand s-auda plansu-si. In “Scrisoarea I” (varianta din  1873-1874) : Da, acesta e Demonul, este viermele-omenirii; Demonul desertaciunii, al marirei, al averii; Demonul crud si ironic al minciunii si al inselarii. In “Scrisoarea V” (varianta din 1880), gasim versul : cand c-o patima de demon te privesc si te ador. Poemul “Luceafarul” confera demonului atributul frumusetii :  O, esti frumos, cum numa-n vis un demon se arata.
          Constatam o mare varietate si bogatie de sensuri atribuite termenului de demon. Unele se apropie de semnificatiia antica data acestui termen. Am vazut ca demonul, in acceptiunea socratica, era inteles, intre altele, si ca o sentinela, ca un insotitor al omului. La Mihai Eminescu il gasim ca unul ce “vegheaza”. Iata termenul de demon, de genul masculin, poate sa desemneze si o copila, la Mihai Eminescu. El este, mai mult, ceva negativ : il gasim, asa cum am vazut, ca fiind si purtatorul viciilor umane.
          Prin raportare la literatura antica, precum si la filosofia clasica si literatura romantica germana, unde termenul daimon avea o incarcatura de semnificatii preponderant pozitiva, in poetica filosofica eminesciana, mai putin in proza, ni se pare ca se realizeaza o mutatie  catre sensurile negative ale acestui concept.
Eminescu foloseste termenul “demon” nu “daimon”, asa cum este el la origine, in limba greaca veche. De aici provin sensurile negative ale acestui concept.
          Conjugand teoria daimonului cu teoria geniului, constructul sintetic capata o mare bogatie de sensuri si semnificatii, pe care nici unul din termini, luat separat, n-o avea : Geniul e un daimon ;
Daimonul e un geniu. Omul superior e un daimon si un geniu.

                                                                                              7 iulie 2013
                                                                             


                                                                           

                                         - 8 -

INTRODUCERE

a) ASEMANARI SI DEOSEBIRI
    DINTRE GENII SI CELEBRITATI                                                                                                                                                                                            
                 
          Inca de la bun inceput se impune o precizare : Oricare geniu e si o personalitate celebra. Dar reciproca nu e adevarata :
O personalitate celebra nu e un geniu.
          Intre genii si celebritati exista asemanari si deosebiri :
Si unii si altii se bazeaza, in creatie, pe o munca continua si tenace. S-a crezut initial ca geniul creeaza cu usurinta : pune imaginatia in miscare si realizeaza imediat creatia. Dar nu e asa. George Enescu a scris ca munca lui este una de ocnas. Iar Th. A. Edison, un geniu in  tehnica de prima marime a spus ca geniul inseamna 1 % inspiratie si 99 % transpiratie.
          Si unii si altii poseda o dotare psihica superioara : un ansamblu de aptitudini, atitudini si talente, interconexate si integrate sistemic, la nivelul personalitatii ; memorie, avand o capacitate foarte mare de stocare a informatiei ; gindire analitica si sintetica ; imaginatie asociativ-combinatorie bogata ; emotii sentimente si pasiuni foarte puternice ; curiozitate vie si permanent in alerta, etc.
          O deosebire esentiala dintre genii si celebritati este
Coeficientul de Inteligenta (C.I.; I.Q.). Geniile poseda 151-200 ; de pilda, J.W. Goethe a fost acreditat de cercetatori cu un C.I. maxim, de 200 ; celebritatile au unul mai mic, de 120 -150.
          Cineva spunea ca geniul inseamna C.I. foarte mare, plus inca ceva : adica insusirile generale enumerate mai inainte si inca altele particulare si specifice, de la un geniu la altul. C.I. foarte mare e necesar, dar nu si suficient in definitia geniului. “Geniul este acea putere a omului care, prin actiune impune regula si legea, in epoca despre care vorbim, geniul se manifesta numai depasind legile existente, rasturnand regulile stabilite si tagaduind toate

                                         - 9 -

limitele” (J.W. Goethe, “Poezie si adevar”, vol. III, Bucuresti, Editura Pentru Literatura, 1967,  p.365-366).
           Noi am facut unele distinctii intre genii si celebritati si in ceea ce priveste stilurile de creativitate :

1.  Creativitatea prin prelungire se realizeaza
      de personalitati cu C.I. de 120-130 si o frecventa a lor
      pe un esantion de populatie de 7 % ;

            2.  Extrapolare : C.I. intre 131-150; frecventa de 1,5 % ;

            3.  Contiguitate : C.I. intre 151-180; frecventa de 0,38 % ;

            4.  Si creativitatea prin mutatie : ce se realizeaza
                 de personalitati cu C.I. intre 181-200 si o frecventa
                 a lor pe un esantion de populatie de 0,12 %.

            Avem motive sa credem ca celebritatile practica, preponderent, stilurile 1 si  2 de creativitate, iar geniile, stilurile 3 si 4. Pot sa fie si unele exceptii. Pentru detalii si exemple, a se vedea : (Ion Moraru, Comportamentul inalt creativ, “Psihologia haologica”, Bucuresti, Editura Matrix Rom, 2006, p. 90-94).
           Intre genii si celebritati pot sa fie si diferente legate de unele aptitudini speciale, care se incadreaza in acel “plus inca ceva” : La J.W. Gothe se mentioneaza capacitatea lui colosala de a fabula. George Enescu a scris despre visarea lui continua cu ochii deschisi. Aceste aptitudini sunt specifice geniului si au un rol deosebit in creativitate.
          La  personalitatile strategice se cer luate in seama curajul corelat cu inteligenta, studiate de Napoleon Bonaparte pe figura geometrica a unui patrat si exemplificate cu generalii si maresalii



                                          - 10 -
                                                                 
sai. Cand inteligenta depaseste curajul, personalitatea intelege corect si rapid situatia de pe campul de lupta, dar nu are puterea psiho-fizica s-o influenteze in favoarea lui ; cand curajul depaseste
inteligenta, personalitatea se hazardeaza, fara a intelege corect si
repede situatia de pe teren. Imparatul considera ca cele doua, inteligenta si curajul, trebuie sa fie in echilibru.
          Napoleon il citeaza pozitiv pe Eugene de Beauharnais, la care apreciaza acest echilibru stabil, spunand ca daca el ar avea numai aceasta calitate, inca ar fi foarte mult. La maresalii Murat si Ney  curajul depasea permanent inteligenta. Lannes : curajul o lua inaintea inteligentei la inceputul actiunii, dar apoi eficienta inteligentei lui crestea, realizandu-se un echilibru intre ele.  Massena era ceva cu totul special : isi gasea echilibrul intre cele doua doar in toiul bataliei. (Las Cases, Memorialul din Sfanta Elena, Bucuresti, Editura Minerva, 2000, p. 60-61).
          Credem ca se poate vorbi de un principiu al echilibrului dintre inteligenta si curaj, definitoriu pentru oricare geniu strategic, inclusiv pentru Alexandru, Cezar si Napoleon.
           In batalii, Alexandru se napustea ca o furtuna, cu armata sa, sau cu o parte din ea, in directia capeteniei armatei adverse, urmarind s-o distruga sau, eventual, s-o captureze. Asa a procedat in razboaiele purtate impotriva lui Darius. La el, initial, curajul depasea inteligenta, ulterior, cand ii suradeau sansele victoriei, marea lui inteligenta intervenea si se echilibra cu amplul sau curaj.
           La Cezar, inteligenta si curajul, ambele remarcabile, se aflau in echilibru inca de la inceputul bataliei ; dar pe parcurs, in marea confruntare cu Pompei, de exemplu, functie de imprejurari, curajul si inteligenta lui au alternat, trecand in prim plan cand una, cand alta, ca in finalul actiunii sa ajunga iar in echilibru.
           La Napoleon, la inceputul campaniei, inteligenta lui depasea curajul. El pregatea minutios operatiunile strategice, intocmind Planul de lupta, Cand se declansa batalia, intra in scena si curajul lui proverbial, ce se echilibra cu inteligenta sa prodigioasa.

                                          - 11 -

          In ultima lui batalie, aceea de la Waterloo, echilibrul dintre inteligenta si curajul  lui Napoleon s-a frant. Ambele, n-au mai fost la nivelul eficientei lor de alta data ; au functionat dezechilibrat si
haotic : In planul inteligentei a facut greseli inexplicabile,  iar in cel al curajului a manifestat ezitari cu care nu eram obisnuiti la el ; a devenit sovaielnic. Si pe unele si pe altele Napoleon le-a pus pe seama fatalitatii. Dar adevaratele explicatii constau in urmatoarele:  a) varsta si-a spus cuvantul, nu mai era tanar ; b) oboseala acumulata in cele 60 de batalii ; c) o doza de pesimism datorat mai ales invaziei Frantei din 1814 ; d) nu mai avea deplina incredere, ca odinioara, in  victorie ; e) generalii si maresalii sai n-au mai fost la inaltime ; erau obositi fizic-psihic si demoralizati.
     In Poemele scrise de noi am tratat doar unele genii si celebritati, luate preferential, functie si de informatia detinuta de autor. Cu certitudine, exista si alte genii si celebritati, atat la noi cat si in afara, de care nu ne-am ocupat Vom grupa geniile si celebritatile descrise de noi pe domenii, fara a tine seama de cronologie.
         Din cele 26 de personalitati descrise poetic de noi, doar pe 6 le consideram celebritati (Grigorescu, Ralea, Neveanu, Banu, Stoichita si Roxelana). In rest, 20 sunt genii, din care 14 sunt genii de prima marime (Alexandru, Cesar, Napoleon, Leonardo, Rafael, Titian, Michelangelo, Brancusi, Cioran, Enescu, Goethe, Eminescu, Zapan si Popa ).
          Daca 6 genii de prima marime din 14 sunt romani, avem motive sa ne mandrim. Ii depasim chiar si pe italieni, care au beneficiat de Renastere, unde densitatea creatorilor de geniu era foarte mare. Aceasta statistica e relativa, intrucat esantionul nu e bine format.
            Cele 26 poeme, impreuna cu precizarile despre genii si celebritati, vor contribui, speram, la imbogatirea informatiei si culturii generale ale cititorilor, intr-un domeniu oarecum  enigmatic si destul de controversat.

                                                                                                5 iulie 2013
                           
   
                                                                                 
                                                                   


           
                                                           

                            - 7 -

                   IUBITI CITITORI

          Autorul acestei lucrari a cercetat multi ani geniul si teoriile despre el (a se vedea Ion Moraru, “Haosul-cosmosul si geniile creatoare. Introducere in psihologia haologica”, Bucuresti, Editura Matrix Rom, editia 1, 2005; editia a 2-a, 2005).
          In volumul de fata este tratata teoretic relatia dintre daimon si geniu, incepand cu literatura antica greceasca, continuand cu Renasterea italiana si cu filosofia si literatura clasica germana si incheind cu proza si poezia de factura daimonica ale lui Mihai Eminescu, singurele de acest fel din literatura romaneasca.
          Tot in preludiul acestei lucrari sunt tratate asemanarile si deosebirile dintre genii si celebritati. Geniile si celebritatile se aseamana in multe privinte, dar se deosebesc intre ele printr-un atribut esential : Coeficientul de Inteligenta (C.I.; I.Q.). Si, in stransa legatura cauzala cu acesta, se deosebesc intre ele si prin stilurile de creativitate. Nu doresc sa repet aici ceea ce am scris in paginile urmatoare. Ambele eseuri : “Relatia dintre daimon si geniu” si “Introducere : Asemanari si deosebiri dintre genii si celebritati”, desi nu epuizeaza subiectul, ofera totusi o imagine cuprinzatoare despre tema.
          Pe de alta parte, ca o aplicatie la partea teoretica, autorul a scris 26 de poeme dedicate unor personalitati din domeniile : strategiei, picturii, sculpturii, muzicii, poeziei, filosofiei,  psihologiei, logicii deontice, etc. ; cele mai multe din ele sunt personalitati de geniu.
          Aici, surprindem geniile in activitatea lor creatoare. In unele poeme se fac referiri si asupra particularitatilor de crativitate si de  creatie.
          In oricare din domeniile enumerate, geniile ating performante maxime, unice si imposibil de a fi egalate si, cu atat mai putin, de a fi depasite. Geniul este inimitabil, inegalabil si inestimabil.


Autorul                                                                        
                                                                                                                        8 iulie 2013
                                                 

Iubiti cititori

Cuprins

                                    - 4 -

   CUPRINS

   IUBITI CITITORI, 7
   INTRODUCERE
    a) ASEMANARI SI DEOSEBIRI
        DINTRE GENII SI CELEBRITATI, 8
    b) RELATIA DINTRE DAIMON SI GENIU, 12
 
     IN STRATEGIE

       1. Alexandru Macedon, 15

       2. Caius Iulius Cezar, 18

       3. Napoleon Bonaparte, 22

    PICTURA SI TEHNOLOGIE

       4. Leonardo da Vinci, 30
   
    PICTURA

       5. Rafael Sanzio, 32

       6. Vecellio Titian, 34

       7. Peter Paul Rubens, 36

       8. Francisco Goya, 38

       9. Nicolae Grigorescu, 41

     10. Sabin Balasa, 42

                - 5 -

     SCULPTURA SI PICTURA

      11. Michelangelo Buonarroti, 44

     SCULPTURA

      12. Constantin Brancusi, 57

     CULTURA UMANISTA

      13. Lorenzo de Medici, 59

     MUZICA

       14. George Enescu, 63

     POEZIE

        15. Johann Wolfgang Goethe, 66

        16. Mihai Eminescu, 69

        17. Adrian Paunescu, 75

      FILOSOFIE

        18. Emil Cioran, 77

        19. Ion Banu, 83

        20. Radu Stoichita, 84


              - 6 -

      PSIHOLOGIE

         21. Mihai Ralea, 86

         22. Paul Popescu-Neveanu, 88
           
         23. Gheorghe Zapan, 90

       LOGICA DEONTICA

          24. Cornel Popa, 92
             
       ARTA IUBIRII

          25. Suleyman Magnificul - sultanul
                     iubirilor pasionate, 94

           26. De la odalisca Roxelana la sultana Hurrem, 102
                       
      ANEXA

              I    Divina creatie, 116                  VIII    Metamorfoza, 135
           
              II   Ruga, 118                                   IX    Pastele, 137
           
             III   Prietenia, 122                              X    Nostalgie, 139                      
         
             IV   Regenerarea, 126                       XI    Primavara, 141

             V    Rondel, 128                               XII    Zoreaua, 143                                                                      
                                                                 
             VI   Surzenia si creatia, 130           XIII     Indreptar de
                                       
             VII  Suran, 131                                           creativitate, 144


                                                                     
         
                                 
                 

     
     
       
           
       
           

 


         


 

     



         

         

         


   

   
   

          PROF. UNIV. DR. ION MORARU










          GENII SI CELEBRITATI

                  IN VERSURI
                 
         
                           
                     







                 EDITURA ARS DOCENDI
                        BUCURESTI 2013
                   

         
                             

     


          Am citit poemul “Suleyman Magnificul – sultanul
          iubirilor pasionate” si mi-a placut foarte mult ;
          Multumesc !

          Lector univ. dr. Marina Toma

     


       

         

          Felicitari pentru poemul "Suleyman Magnificul – sultanul iubirilor
          pasionate” !

          Mariana Petre


          Foarte frumos poemul "Suleyman Magnificul – sultanul iubirilor
          pasionate” !

          Conf. univ. dr. ing. Vasile Petre