DESPRE AUTOR

DESPRE AUTOR SI PUBLICATII


ION MORARU

Nascut in comuna Gusoeni,

judetul Valcea, la 10 februarie

1932 ;


Licentiat in psihologie (1960) ;


Doctor in filosofie (1973) ;


Profesor universitar(1990) ;


Presedinte al Subcomisiei de Inventica

a Academiei Romane (1992-1996) ;


Presedinte-fondator al Asociatiei Romane

de Psihologie Haologica (2000) ;


Membru al Academiei de Stiinte din

New York (1995) ;


Decan al Facultatii de Psihologie-Sociologie

si Stiinte Politice a Universitatii Hyperion (2002).




Din lucrarile publicate :


MONOGRAFII SI MANUALE BAZATE

PE CERCETARI STIINTIFICE



1. Un model epistemologic-psihologic

al creativitatii tehnice (1980), lucrare distinsa

cu Medalia de Aur H. Coanda, clasa I, (1995) ;


2. Creativitatea sociala. Introducere in

socioeuristica (1981) ;


3. Actiunea sociala si comportamentul

individual. Premise pentru elaborarea

comportamentologiei (1986) ;


4. Strategii creative transdisciplinare.

Introducere in scientoeuristica (1992),

carte onorata cu Premiul "Ion Petrovici"

al Academiei Romane (1994) ;


5. Psihologia muncii, partea a doua,

Psihologia creativitatii (1993) ;


6. Cercetarea creativitatii si creatiei

prin metoda eurigramelor (1993) ;


7. Curs de psihoinventica (1994) ;


8. Stiinta si filosofia creatiei (1995) ;


9. Introducere in psihologia

manageriala (1995) ;


10. Psihologia creativitatii, vol. 1 (1997) ;


11. Psihologiaogia creativitatii, vol. 2 (1998) ;


12. Paradigma psihologiei haologice.

Aplicatii ale teoriei haosului

in psihologie (2000) ;


13. Misterul creatiei artistice ; Michelangelo-

daimonicul (2004) ;


14. Haosul - Cosmosul si geniile creatoare.

Introducere in psihologia haologica (2005) ;


15. Psihologia haologica (2006) ;


16. Michelangelo Buonarroti. Creativitatea

si creatia (2009).




TRATATE IN COLABORARE



1. Tratat de psihologie manageriala (1997) ;


2. Tratat de creatologie (1998).





POEZII



1. Ferestre spre interior (2007) ;


2. Daimoni creatori (2009) ;


3. Poeme si catrene (2011) ;


4. Dialoguri filosofice (2012) ;


5. Imperativus moralis (2012) ;


6. Genii si celebritati in versuri (2014) ;


7. Filosofia poeziilor Haiku 100, vol. 1 (2014) ;


8. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 2 (2014) ;


9. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 3 (2014) ;


10. Poezii Haiku despre ABBA (2014) ;


11. Poezii (2014) ;


12. Versuri (2014) ;


13. Stihuri (2014) ;


14 Idei in rime (2015) ;


15. Haiku profane si biblice (2015) ;


16. Diverse si sociale (2015).

luni, 13 ianuarie 2014

VARVARA


Terminatia prenumelui,
Sugereaza vara anului ;
Ii multumeste Cerului,
Ca a scapat-o din ghiarele gerului ;
Locuieste la poalele muntilor Carpati,
Intr-o padure de brazi spre cer avantati,
Are vecini doar jivinele padurii :
Ursii, lupii,vulpile, iepurii si mistretii ;
Traieste intr-o casuta din chirpici,
Te miri ca n-o spulbera vijeliile de pe aici.
Lemnele de foc sunt cu indestulare,
Trebuie doar sa le care,
Sa fie gramada cat mai mare,
Pentru viitoarea ninsoare.
N-a frecventat scoala satului,
Ca sa invete stiinta cititului si scrisului,
Dar poseda aptitudini practice speciale :
Acelea de a se lupta cu singuratatea si greutatile !

Poarta o camasa alba, inflorata,
Curata, de mana ei lucrata ;
O fusta maro, incretita,
De ea croita si cusuta,
Pe cap are o basmaluta,
Ramasa de la fustita ;
In picioare galosi,
Sunt ieftini si, cu cirapi de lana, caldurosi.

Are patru animale cu care sufleteste comunica :
O vacuta, doi dulai ciobanesti si o pisica ;
Avea trei caini, dar intr-o noapte,
Din cele ploioase si intunecate,
Lupii au mancat pe Grivei,
Cel mai puternic dintre ei ;
Si-a propus sa faca un drum la stana,
Sa cumpere un catel, de culoare bruna.

Stie cantece de altadata,
Invatate de cand era fata ;
Cand are buna dispozitie,
Le canta animalelor ei cate o melodie :
Are impresia ca o asculta cu placere,
Fiindca vede in ochii lor o intensa sclipire ;
E acompaniata de corul pasarelelor,
Care canta frenetic, fara dirijor.

A ramas vaduva din tinerete,
Acum e spre batranete ;
Sotul ei, padurar, a fost de un urs atacat,
L-a sfasiat, apoi, pe jumatate, l-a mancat ;
Restul, ce-a ramas a fost ingropat,
Sub un brad, dincolo de gradina de zarzavat ;
Un cioban batran, cu barba mare,
I-a cantat slujba de inmormantare ;
Are o cruce din conifer rar, brumariu,
Care a fost folosit si pentru sicriu :
In fiecare duminica si zi de mare sarbatoare,
Varvara ii aprinde la mormant o lumanare,
Si se roaga, in genunchi, ca sufletul lui,
Sa fie odihnit in Gradina Raiului.
Sunt periculoase aceste animale,
E bine sa nu-ti iese unul in cale ;
Cand sunt infometate,
Ataca omul pe la spate.

Pentru ea,
N-a fost inventata electricitatea,
Nici radioul,
Ori televizorul,
Sau telefonul,
Cu atat mai putin computerul ;
Ceasul nu e la ea de mare cautare,
L-ar consulta poate, dar nu-l are :
Ziua stabileste ora dupa Soare,
Noaptea, dupa Carul Mare.
Are valoare doar lampa cu petrol,
Poarta grija bidonului sa nu ramana gol.

Se hraneste cu branza si putinul zarzavat,
Din coltii mistretilor cu greu salvat,
Aduna bureti, cate o traistuta,
Din care face ciorba si tocanita,
Cei ramin ii pune la uscat,
Mai aduna si altii, pentru iernat.

                     - 2 -


Le da si cainilor din aceasta mancare,
Cu mamaliguta, fiarta tare ;
S-au obisnuit,
Chiar daca meniul se repeta la nesfarsit.
Dupa o masa pe saturate,
Ei incep sa limpaie, din belsug, lapte ;  
Dulaii vaneaza cate un iepure, uneori,
Mai ales iarna, pe zapada si ninsori.

Cand e racita,
Nu se agita,
Face ceai din plante,
Numai de ea cunoscute ;
Uneori are dureri,
Pe la genunchi si incheieturi :
Se unge cu ulei de buruieni macerate,
Cu iscusinta de ea preparate ;
Din mugurii de brad tinuti la uscat,
Face sirop de tusa, intaritor si aromat.
Daca o doare capul si pe la urechi,
Isi descanta de deochi ;
Se roaga la icoanele din casa,
Sa o tina Sfantul sanatoasa !


Culege fructe de padure :
Afine, smeura, alune si mure ;
Le vinde femeii colectoare,
Departe, in localitatea Santa Mare.
Castiga pe ele cativa zeci de  lei,
Care abia ii ajung pentru gaz, sare si  ulei.
O sa mai adune cateva kilograme de afine,
Fiindca ele se platesc mai bine,
Pentru ca uitase, vai !
Ca ii trebuie chibrituri si malai.

Adusul apei e o adevarata povara,
De la izvorul din vale, o cara :
Cu bidonul de 2 litri; dureaza o ora,
Si-i ajunge pana spre seara.
Cand era tanara cara apa cu galeata,
Acum, ii e greu sa urce cu ea panta
Doi ecologisti, in trecere,
I-au adus apa, cate o galeata fiecare ;
Le-a multumit pentru ajutor,
Si s-a rugat sa le dea Domnul tot ce vor !


          - 3 -


La izvor singura coboara vacuta,
Pentru a se adapa, dimineata,
Apoi merge la pasunat,
Si se-ntoarce pe-nserat.
Dupa mulgere o inchide in obor,
Sa nu cada prada lupilor.
Pentru ea taie iarba grasa,
Din faneata de langa casa ;
Ca sa aiba la iarna mancare,
Sa nu sufere de infometare

Ieri a auzit o “ Buna dimineata !”
De la un turist ratacit prin ceata :
A intreabat-o care e traseul marcat,
Bun pentru urcat ?
Ea i-a dat toate informatiile cerute,
Cunoscand bine potecile spre munte.
Dupa ce-i multumeste,
Ii ofera cativa biscuiti si o paraseste.
Singurul care o viziteaza pe Varvara,
Mai ales primavara,
E brigadierul silvic, care se bucura ca o vede vie,
Se temea ca, dupa iarna grea, n-o sa mai fie ;
O intreaba ce-i lipseste si de sanatate ?
Multumesc lui Dumnezeu, am de toate !

                                   10 ianuarie 2014.


BIBLIOGRAFIE

Wild Carpathia, Part 2, 2012.






       

luni, 6 ianuarie 2014

CUPRINS : FILOSOFIA POEZIILOR HAIKU VOLUMUL 2




                                  - 9 -

    

    CUPRINS : FILOSOFIA POEZIILOR HAIKU
                                      VOLUMUL 2

         Dragi cititori, 5
         Poezia Haiku, 6

1. Curgerea, 12
2. E haos in Casa Regala Britanica, 13
3. Toamna, 14
4. Visurile, 15
5.    Fata de la pagina cinci, 16
6.    Sfantul Apostol Andrei, 17
7.    Printul Charles, 18
8.    Parintele Ieremia, 19
 9.  Frumoasa dansatoare, 20
  10.  Zambila, 21
11. Autosugestia, 22
12. Autosugestia mortala, 23
13. Stihuitorul, 24
14. Spiritul, 25
15. Empatia, 26
16. Introspectia, 27
   17. Lupta orgoliilor, 28
18. Care din ele ?, 29
19. Inelus, 30
20. Romanita si Gargarita, 31
21. Neutrinul, 32
22. Norul, 34
23. Unui inginer care doreste sa devina poet, 35



              - 10 –


24. Nasterea Domnului, 37
25. Covrigii, 38           
26. Vinul, 39
27. Carnea, 40
28. Cozonacii, 41
29. Colindele, 42
30. Sarmalele, 43
31. Filologul si Psihologul, 44
32. Printesa Maria Cantacuzino, 46
33. Printesa Martha Bibescu, 47
34. Poeta Elena Vacarescu, 48
35. Contesa Ana de Noailles, 49
36. Poeta Mite Kremnitz, 50
37. Sfantul Nicolaie, 52
38. Parlamentarii, 54
39. Cotofana, 55
40. Vulpea, 56
41. Leul, 57
42. Thales din Milet, 58
43. Democrit, 59
44. Leucip, 60
45. Heraclit Obscurul din Efes, 61
46. Aristotel, 62
47. Diogene din Sinope, 63
48. Platon, 64
49. Immanuel Kant, 65
50. Friedrich Nietzsche, 66





                                  - 11 -


ANEXA

a.  Suleyman Magnificul – sultanul
     iubirilor pasionate, 67
b.     Marele Vizir Ibrahim, 75
c.     Printul Mustafa, 79
d.     Cultura popoarelor europene, 82
e.     Totul e desertaciune, 91
f.      Spre limanul fericirii, 93
g.     Fetita cu chitara, 94
h.     Pufi, 97
i.       Indreptar de creativitate, 101

POEZIA HAIKU



                                                 
                                             - 6 -

POEZIA HAIKU

    
     Aceasta poezie e de sorginte japoneza. In Tara Soarelui Rasare sunt atatia scriitori de poezie Haiku, cat jumatate din populatia tarii noastre.
     In limba japoneza exista trei termeni asemanatori, intre care se fac confuzii uneori :
I.   Hokku, care inseamna vers de inceput ;
II.  Haikai, ce semnifica un sir lung de versuri ;
III. Haiku, cu intelesul de poem complet si independent.
Primii doi termini sunt mai vechi. Termenul Haiku, mai nou,
a aparut pe la 1890 si se leaga de numele lui Masaoka Shiki.
     Poezia Haiku are reguli fixe si foarte stricte : E o poezie scurta, de obicei de trei versuri, cu 17 silabe, dispuse pe primul vers 5 silabe, pe al doilea 7, pe al treilea 5 ; deci 5, 7, 5. Are o rima relativa, ritm si armonie semnificative. Exprima sentimente umane in relatie cu fenomenele naturii. In ultima vreme, japonezii au renuntat la regulile foarte constrangatoare, proclamand libertatea totala de creatie in poezia Haiku (3, p. 190).
     Aceasta poezie are la baza cele zece categorii estetice traditionale si zece categorii filosofice, propuse de autorul acestor randuri. Iata care sunt categoriile estetice :
                                        
1.    AVARE : Starea emotionala intensa, mai ales de bucurie,
                     optimism, frumusete armonioasa ;

2.    FUEKI :   Eternul, ceea ce este constant, dimensiune
                     atemporala ;

3.    RYUKO : Efemerul, ceea ce este vremelnic, dimensiunea
                      trecatoare a naturii ;
                                      - 7 -

4. MEI :        Frumusetea naturii, a inteligentei umane ;

5. MONO
    NO
    AVARE :  Patosul lucrurilor ;

6. MUSHIN : Negativitatea, lipsa de spirit, cu conotatii
                       din filosofia Zen, de nimicnicie ;

7. SABI :       Tristetea singuratatii, a declinului, a saraciei
                      acceptate, a timpului autodistrugator ;

8. WABI :     Frumusetea austera, melancolie, dezolare ;

9. YUGEN :  Misterul singuratatii, al insingurarii ;

  10. KARUMI : Simplitatea adanca a formei literare,
                      eleganta, naturalete.

     Consemnam, in continuare si cele zece categorii filosofice
     (Ion Moraru) :

1.    CUNOASTEREA : Haiku-urile sa cuprinda si fapte
                                     de cunoastere ;

2. MORALA :              Pilde morale si concluzii
                                      moralizatoare ;

3. GENERALUL :        Generalul din lume, nu doar
                                      singularul ;

4.    FRUMUSETEA       Frumusetea fizica si spirituala
    OMULUI :                a omului ;
                                                - 8 -

5. CULTURA :             Maretia si diversitatea creatiilor
                                      spiritului ;

6. CIVILIZATIA :        Progresul prin bunurile materiale
                                      produse de inteligenta umana ;

7. OPTIMISMUL :       Optimismul mobilizator ;

8. SOLIDARITATEA
    UMANA :                Sentimentul solidaritatii socio-umane,
                                     bazat pe prietenie si iubire ;

9. CRITICA :               Critica viciilor si promovarea valorilor ;

10. EDUCATIA :         Haiku-urile sa aiba si un sens instructiv-
                                      Educativ.

In cele zece categorii estetice formulate de japonezi accentul cade pe afectivitate (emotii, sentimente, pasiuni) ; Pe cata vreme, in cele zece categorii filosofice (Ion  Moraru), accentul e pus pe logica (notiuni, judecati, rationamente). Este evidenta diferenta de simtire dintre un japonez si un roman.

BIBLIOGRAFIE

1.    Wikipedia, Internet ;
2.    Ion Moraru, Filosia poeziilor Haiku 100, Bucuresti,
Editura Ars Docendi, 2014 ; 
3. Octavian Simu, Civilizatia japoneza traditionala,
    Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1984. 
     
                                    
  Autorul.

                                                          16 decembrie 2013.





DRAGI CITITORI



                                            - 5 -



DRAGI CITITORI

                                   
      Lucrarea “FILOSOFIA POEZIILOR HAIKU” Volumul 2 are o continuitate in ceea ce priveste conceptia, structura si stilul de redactare cu prima carte, ce poarta acelasi titlu, aparuta la Editura Ars Docendi in 2014.
     Poeziile din acest volum se prezinta ca un mozaic tematic, de o mare diversitate, care se deruleaza de la exprimarea sentimentelor umane fata de unele fenomene ale naturii, pana la descrierea  catorva sarbatori religioase si a celor patru personalitati remarcabile ale culturii. Se continua printr-o satira indirecta la adresa unor  personaje, substituite cu pasari si animale, in genul fabulei si se incheie cu definitii-maxime-reflectii celebre ale celor noua filosofi antici si moderni. Acestea din urma confera lucrarii o pronuntata dimensiune filosofica.
     Poeziile noastre se inscriu preponderant  pe cele zece categorii filosofice, intre care una din ele (9), cere critica viciilor si promovarea valorilor. Am acordat o atentie deosebita rimei, ritmului si armoniei, ca ele sa curga cat mai silentios. Ambele
volume si anexele lor prezinta publicului cititor 165 de poezii haiku.
     Speram ca acest volum sa fie in masura a satisface preferintele si exigentele domniilor voastre. Autorul ar fi fericit sa constate ca
versurile sale au patruns in sufletele cititorilor si au produs acolo
o emotie artistica. Aceasta este multumirea noastra suprema
care rasplateste, cu prisosinta, efortul de scriere.

     Autorul.
                                             16 decembrie 2013.
                                                                         

Stimate domnule director,



Domnului Ioan Craciun
Directorul Editurii Ars Docendi, Bucuresti.


     Stimate domnule director,
    

     Sunt foarte bucuros ca putem continua colaborarea
noastra editoriala rodnica, cu o noua lucrare semnata
de mine, intitulata “FILOSOFIA POEZIILOR HAIKU”
Volumul 2, de 105 pagini. Ea este continuarea cartii
anterioare, sub raport structural, stilistic si redactional.
     Din perspectiva  mea (sper sa nu fiu prea subiectiv !),
o gasesc tot atat de valoroasa ca pe prima lucrare ;
in plus, desi cu pagini mai putine, ea are dimensiuni
filosofice, umoristice si critice mai accentuate decat
cartea dinainte. In anexele 1 si 2 de la finalul acestei
scrisori sunt puse in evidenta mai multe trasaturi ale
ei, pe care nu doresc sa le mai repet aici.
     In legatura cu numarul de exemplare ce urmeaza a fi
cumparate de autor, eu sunt multumit daca domnia voastra
acceptati sa editati lucrarea 2 in aceleasi conditii generoase
in care ati editat lucrarea 1. Sper sa nu existe nici un motiv
temeinic pentru a face o diferentiere intre ele.
     Anexez la prezenta urmatoarele :
1.    Dragi cititori ;
2.    Poezia Haiku ;
3.    Cuprins.
     In incheiere, doresc sa va exprim cele mai calde multumiri
pentru bunavointa si intelegere !
     Al dumneavoastra autor,

      Ion Moraru                E-mail : ion_moraru32@yahoo.com                                 
                                                          
                                                                   8 ianuarie 2014