DESPRE AUTOR

DESPRE AUTOR SI PUBLICATII


ION MORARU

Nascut in comuna Gusoeni,

judetul Valcea, la 10 februarie

1932 ;


Licentiat in psihologie (1960) ;


Doctor in filosofie (1973) ;


Profesor universitar(1990) ;


Presedinte al Subcomisiei de Inventica

a Academiei Romane (1992-1996) ;


Presedinte-fondator al Asociatiei Romane

de Psihologie Haologica (2000) ;


Membru al Academiei de Stiinte din

New York (1995) ;


Decan al Facultatii de Psihologie-Sociologie

si Stiinte Politice a Universitatii Hyperion (2002).




Din lucrarile publicate :


MONOGRAFII SI MANUALE BAZATE

PE CERCETARI STIINTIFICE



1. Un model epistemologic-psihologic

al creativitatii tehnice (1980), lucrare distinsa

cu Medalia de Aur H. Coanda, clasa I, (1995) ;


2. Creativitatea sociala. Introducere in

socioeuristica (1981) ;


3. Actiunea sociala si comportamentul

individual. Premise pentru elaborarea

comportamentologiei (1986) ;


4. Strategii creative transdisciplinare.

Introducere in scientoeuristica (1992),

carte onorata cu Premiul "Ion Petrovici"

al Academiei Romane (1994) ;


5. Psihologia muncii, partea a doua,

Psihologia creativitatii (1993) ;


6. Cercetarea creativitatii si creatiei

prin metoda eurigramelor (1993) ;


7. Curs de psihoinventica (1994) ;


8. Stiinta si filosofia creatiei (1995) ;


9. Introducere in psihologia

manageriala (1995) ;


10. Psihologia creativitatii, vol. 1 (1997) ;


11. Psihologiaogia creativitatii, vol. 2 (1998) ;


12. Paradigma psihologiei haologice.

Aplicatii ale teoriei haosului

in psihologie (2000) ;


13. Misterul creatiei artistice ; Michelangelo-

daimonicul (2004) ;


14. Haosul - Cosmosul si geniile creatoare.

Introducere in psihologia haologica (2005) ;


15. Psihologia haologica (2006) ;


16. Michelangelo Buonarroti. Creativitatea

si creatia (2009).




TRATATE IN COLABORARE



1. Tratat de psihologie manageriala (1997) ;


2. Tratat de creatologie (1998).





POEZII



1. Ferestre spre interior (2007) ;


2. Daimoni creatori (2009) ;


3. Poeme si catrene (2011) ;


4. Dialoguri filosofice (2012) ;


5. Imperativus moralis (2012) ;


6. Genii si celebritati in versuri (2014) ;


7. Filosofia poeziilor Haiku 100, vol. 1 (2014) ;


8. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 2 (2014) ;


9. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 3 (2014) ;


10. Poezii Haiku despre ABBA (2014) ;


11. Poezii (2014) ;


12. Versuri (2014) ;


13. Stihuri (2014) ;


14 Idei in rime (2015) ;


15. Haiku profane si biblice (2015) ;


16. Diverse si sociale (2015).

luni, 15 septembrie 2014

Stilul



        HAIKU 253


           STILUL


A spuso G. Buffon, cu mult inainte,
Descriind stilul prin patru cuvinte :
"Le style est l’homme meme" ;
Nimic mai simplu pe lume.
Stilul e implicat in toate,
Activitatile umane desfasurate.
Fiecare om are un stil anumit,
Si prin el e cu precizie definit.
Stilul e ca si amprentele digitale luate,
Identifica, fara gres, o anumita personalitate.
In forma restransa, stilul se exprima prin scriere,
Si prin vorbire ;
In forma largita,
Cuprinde inca o suita :
Moda,
Cu materialele ei si metoda,
Manierele,
Si deprinderile ;
Comportamentul,
Temperamentul.
Stilul de viata,
Stilul de cercetare in stiinta
Etc.
In consideratiile urmatoare,
Noi ne referim exclusiv doar la scriere.
Pe cercetate,
Stilul are anumite atribute :
1.    Cel de claritate,
Adica sa fie fara ambiguitate ;
2. Cel de armonie,
    Fara asperitati si disproportii in constructie ;

                                     - 2 -
                                   
3       Muzicalitatea. E atinsa atunci cand vocalizarea textului,
     Seamana cu sunetele pianului ;
4. Complexitatea. Cand paragraful cuprinde multe fraze,
    Corelate prin maiestrite sinteze ;
5. Simplitatea, cand paragraful cuprinde putine fraze,
    Relativ independente, fara a fi conexate prin sinteze ;
6. Caligrafia, cu litere de mana, uniforme
    Chiar si ca grosime,
    Continue, randuri drepte, cu orientare
    Constanta (stanga, dreapta, vertical), fara abatere,
    Lipsite de unghiurile ascutite ale literelor, dar cu spatii egale
    Intre ele ;
7. Frumosul e format din armonie, caligrafie si muzicalitate,
    Nu le cuprinde pe toate cele 8, enumerate ;
8. Sublimul textului se realizeaza cand frumosul,
    Atinge apogeul.
Ca sa ajungi la simplitate,
Treci, de obicei, prin complexitate.
Complexitatea,
Afecteaza claritatea, dar satisface varietatea ;
Simplitatea,
Predispune la monotonie, dar avantajeaza claritatea.
Unele persoane practica complexitatea stilului,
Altele, simplitatea lui.
Fiecare are avantaje,
Si dezavantaje.

                                - 3 - 
                                  
Textul din “Formula AS”,1133/2014, intitulat “Mos Izot”,
M-a impresionat, prin stilul sau mult de tot.
El satisface atributele : unu, doi, trei, patru, sase si sapte,
Nu si pe cinci, cel de simplitate.
La sfarsitul lecturii articolului m-am uitat,
Sa vad cine l-a semnat :
Sanziana Pop, nume cunoscut si prestigios,
Orice comentariu e de prisos !

Ion Moraru

                                       15 septembrie 2014

marți, 9 septembrie 2014

     Doamna Tudose,

     Raspunsul la intrebarile dvs, cu adevarat cruciale, e foarte greu de gasit. Iar daca incercam
anumite raspunsuri, ele sunt cu totul ipotetice, intrucat cercetari certe, in aceste domenii, nu se pot face, experimente de asemenea. Ne bazam numai pe teorie, rod al gandirii si imaginatiei, iar teoriile sunt variate, functie de autori.
      De ce raul e atat de raspandit in lume ? Se pare ca in om exista o placere a raului. Infaptuirea raului descarca tensiunile si conflictele interioare ale fiintei umane si prin aceasta
creeaza o stare de placere. Exista si o placere a binelui, dar binele este infaptuit de putine persoane, pe cata vreme raul are caracter de masa. Binele nu are o forta interioara atat de mare precum raul. Binele nu descarca tensiuni si conflicte inconstiente, precum raul. Binele satisface unele cerinte morale, religioase, constiente, justificate rational si emotional, care nu au o forta atat de mare ca pulsiunile instinctuale. De aceea raul prevaleaza asupra binelui.El e mai puternic. Prin educatie temeinica si permanenta raul se poate ameliora, dar nu eradica, pentru ca el e generat din interiorul fiintei umane. Raul social e format din Sigma raurilor individuale, plus inca ceva, ce se naste din societatea insasi, din relatiile socio-umane, economice (inegalitatea dintre oameni, polarizarea societatii), politice, religioase, morale etc.
     Cu cat populatia Terrei va creste, bunurile alimentare si apa se vor imputina, cu atat raul se va mari, ca o expresie a luptei pentru supravietuire. Asadar, ne asteptam la o supradimensionare a raului social si individual in viitor. O contrapondre va fi cultura, educatia, autoeducatia, credinta-religia. Sau poate ca Genetica va descoperi o anumita gena a raului si va putea s-o elimine, ceea ce este putin probabil.
     Va doresc multa sanatate si putere de reflectie !

     Ion Moraru

                                                   9 septembrie 2014
     Domnule Moraru,

     Mi s-a  parut deosebit de interesanta  "Autobiografia"  lui C.G.Jung. Capitolul  12 al acestei  lucrari intitulat "Gânduri tarzii". Il recitesc deseori. Gandindu-ma mai adanc, cred ca fiecare psiholog care se respecta, trebuie sa-si descrie propriile dezbateri psihice si aceasta cu atat mai  mult, atunci când are si talent literar, asa cum e cazul Dumnevoastra. Si cu atat mai mult când psihologul este si sociolog  si filozof si om de cultura si creator, asa cum sunteti  Dumnevoastra.
     Domnule Moraru, am trait  intr-o perioada  istorica  cea mai lunga si cea mai utopica perioada a istoriei, care s-a straduit sa instaureze orânduirea dreptatii pe pamant. Un scop pe cat de maret, pe atat  de iluzoriu, avand in vedere rezultatele catastrofale din punct de vedere moral, la care s-a ajuns.
      Care sunt tenebrele din om, tenebre care au fost inlantuite si acum s-au  dezlantuit ? De ce raul se dezlantuie pe tot globul si este atat de contaminant ?
      Unde salasluieste raul ? De fapt care este cea mai adanca si mai atotcuprinzatoare eroare umana ? Cred ca povestindu-va viata si zbuciumul sufletesc, ati putea raspunde si la unele din aceste  intrebari ? !
      Dumnezeu, sa va ajute pe Dumnevoastra si pe Doamna !

     Conf. univ. dr. ing. Maria Tudose

vineri, 5 septembrie 2014

Doamna Tudose,

     Am primit materialele ce mi-ati trimis prin posta, pentru care va multumesc ! Cel mai interesant pentru mine, ca psiholog, il gasesc pe ce-l intitulat "3 descoperiri ale fizicii cuantice, cu impact major asupra vietii noastre", pe care inca il mai studiez. Apelurile la inima (Te iubesc din inima ; Iti marturisesc din inima ; Esti in inima mea etc.) le consideram simple metafore. Dar acest studiu ma pune in situatia sa-mi reconsider conceptia despre inima, care are o putere electrica si electro-magnetica mai mare decat a creierului.
     In ceea ce priveste scrisoarea dvs., pe care o gasesc sincera, profunda si autoanalitica, ea exceleaza in modestie, ca trasatura caracteriala pozitiva. Consideratiile dvs. despre scrierile mele sunt de natura sa ma incurajeze si sa ma rasplateasca, pentru eforturile facute. Eu banuiam ca am talent literar, o spun cu modestie, dar nu aveam o confirmare din afara ca este asa. Va multumesc ca mi-ati furnizat, cu argumente, aceasta confirmare.
     Salutari de la doamna Moraru !
    Comuniunea spirituala dintre noi este reciproc profitabila.

marți, 2 septembrie 2014




                         COADA

                       
Domnica ii ducea dimineata ceva bun de mancare,
O intampina, mieuna si i se mangaia de picioare.
SMS : Sunt foarte indurerata,
Astazi, Coada ma astepta, langa spalator, moarta !
Un caine hain i-a sectionat laba stanga din fata,
Cu greu a scapat din gura lui cu viata,
Cateva zile s-a aflat in agonie,
N-a putut sa-si mai revie.
Si-a dat ultima suflare,
Chiar pe locul unde ii dadeam mancare.
Ce pisica credincioasa !
Parca era un caine dresat, de casa.
Inainte de boala,
O gaseam uneori pe terasa, culcata pe oala :
Dormea acolo zile si nopti,
Pana puteam sa ma duc eu, luni sau marti.
N-are cine sa ma mai astepte de acum inainte,
Imi exprim durerea prin lacrimi si cuvinte.
Intelegea totul, se tinea dupa mine prin gradina,
Comunicam cu ea ca si cu o buna prietena.
Adio Coada, pisica iubita !
Fara tine Cabana pare o casa parasita.

                                      30 august 2014


luni, 1 septembrie 2014




                          Domnule Moraru,

     Cunosc lucrarea lui N. Berdiaev “Cunoasterea de sine”, in care creativitatea umana este prezentata ca cea mai inalta, cea mai valoroasa insusire a omului.
     V-ati dedicat multi ani din viata studiind aceasta inalta trasatura umana si ati avut acces direct la ea, fiind chiar Dumneavoastra insiva creator.
     Lucrarea dvs. “Genii si celebritati in versuri” prezinta esentialul creativitatii umane, care este un mister, care este inefabil, prin inefabilitatea versurilor si de aceea mi-a fost accesibila.
     Lucrarea semnata de dvs. “Michelangelo Buonarroti, creativitatea si creatia” mi-a pus foarte multe intrebari, la a caror raspunsuri, din mai multe motive, nu voi avea probabil niciodata acces.

     Epoca este de o complexitate extraordinara : este plina de imaginar si de magie, exista inchizitie, alchimie, scolastica, astrologie, reforma si aparitia protestantismului, prezenta activa a kabalei, etc.
     Cum au influentat toate acestea modul in care Michelangelo a vazut Geneza, Judecata de apoi, Pieta si toate celelalte creatii ale sale ?
     Ar trebui sa recitesc “Agonie si extaz” si sa citesc, pentru prima oara, “Viata lui Michelangelo” de R. Roland,  ceea ce probabil nu se va intampla.
     De aceea, Domnule Moraru, nu va pot spune decat ca aveti talent literar, pentru ca scrieti deosebit de curgator, in fraze foarte frumos alcatuite, dar continutul lor interesant ma depaseste total, pentru ca n-asi
putea sa sesizez aportul Dumneavoastra original si n-asi putea sa spun de ce analiza credintei, a Bibliei ocupa un asa de mic loc in scrierile Dumneavoastra ?



                                        - 2 -


     Va multumesc mult pentru carte, pentru ca m-a ajutat, inca o data, sa pun in practica ceea ce scrie  la intrarea in Templul de la Delfi : “Cunoaste-te pe tine insuti in lumina mea”.
     Va trimit un articol despre Pieta a lui Michelangelo, din Revista de literatura din Botosani, intitulata “Hyperion”, nr. 4, 5, 6/ 2014 si
doua articole stiintifice ( mai bine zis, despre ultimele cuceriri ale fizicii cuantice, care imi intaresc si aprofundeaza viata mea interioara).
    Cu sinceritatea dintotdeauna care a existat intre noi, transmiteti-i Doamnei Moraru cele mai bune urari, pe care vi le trimit si Dumneavoastra.
     Cu prietenie.

     Conf. univ. dr. ing. Maria Tudose

     25 08 2014