HAIKU 101

       


                     CURGEREA

                     De astazi pana maine,

                     Curge multa apa pe Dambovita :

                     Unii isi pierd viata,

                     Altii raman fara paine !

                             16 noiembrie 2013

            - 16O -


SPRE LIMANUL FERICIRII


Fie, ca iahtul in doi sa navigheze,
Cu panzele sus pe valurile vietii;
Trecerea Ecuatorului sa nu va intristeze,
Sa va pastrati elanurile tineretii.

Virtutea, busola sa va fie :
Sa va mentineti iubirea si bunatatea,
Sprijin sa gasiti in prietenie,
Sa va armonizati efortul cu cetatea !

Carma sa va duca la Limanul fericirii;
Pana acolo, sa nu va sperie greutatea !
Caci e scris in legile naturii :
Dupa furtuna sa vina seninatatea !

                            15 noiembrie 2013

                 

TOTUL E DESERTACIUNE


Ca varsta, ati adunat un buchet de primaveri,
In acesta societate egoista, agresiva si neumana,
Unde nu se mai da nici la sarmani de pomana,
Va straduiti sa strangeti cat mai multe averi.

Bogatiile materiale sun perisabile
Cresc si scad dupa cotatia dolarului,
A euro, a francului elvetian si a aurului,
Sunt fluctuante si instabile.

Alergati dupa vile cu piscine.
Terenuri, masini de lux, apartamente,
Si alte, la moda, asemenea obiecte,
Aveti mari orgolii ; nu vreti sa fiti oricine.

Va educati in strainatate odraslele,
Pe bani grei ; doriti ca ele sa se ridice cat mai sus ;
Scopul scuza mijloacele: “Homo homini lupus !” ;
Dar ei raman, majoritatea, tot seci beizadele.

Noi am fost instruiti in natie,
Aproape de casa si de parinti,
Le-am alinat unele suferinti,
Si am facut in viata creatie.

Cultivati valorile spirituale !
Ele sunt perene,
Insensibile la vremuri si la vreme,
Singurele adevarate si inestimabile.


               - 2 -


Dumnezeul vostru e banul,
Sume cat mai multe,
In monede mari, nu marunte,
Va inchinati la el ca la Sfantul.

Sarmane fiinte, prinse in amagitoarea inselaciune,
Nu mai stiti de credinta, iubire, prietenie, generozitate,
Crezul vostru este : cat mai multe bunuri adunate,
Dar preceptul biblic spune : “Totul e desertaciune !”

Ion Moraru

                                                          14 noiembrie 2013

CULTURA POPOARELOR EUROPENE

1. DEFINITIE

           Cultura este o mare sinteza din tot ceea ce a creat geniul

           uman, de-a lungul veacurilor, in domeniile (in ordine

           alfabetica) : artei culinare, artei culte, artei populare,

           filosofiei, invatamantului, literaturii, mestesugurilor,

           modei, poeziei, stiintei, sportului, tehnologiei, teologiei,

           etc., sinteza care s-a materializat in imbunatatirea vietii

           materiale si spirituale ale oamenilor, in progresul

           societatii omenesti.

B. STRUCTURA STUDIULUI

     a)  Mai intai am propus o definitie a culturii ;

b) Am identificat domeniile in care un anumit popor

     european a creat cultura ;

c)     Prin numararea domeniilor am obtinut o cuantificare simpla,

     exprimata prin relatia: (p d’ x d.’’), unde :  
 p = poporul ;

 d’ = domeniile sale culturale nominalizate ;  
 x = numarul

     domeniilor, variabil de la un popor la altul ; 
d.’’ = o

     prescurtare de la domeni

d)    Au fost precizate calificativele ( 1 – 5 ), functie de numarul d.'' ;

e)     S-a stabilit locul pe care il ocupa un anumit popor (tara),

     functie de  suma d.'' (I – XII).

    

1. Desigur, studiul este relativ ; dar e bine ca exista ;

2. El nu e complet, cat priveste popoarele si domeniile;

3. Contine anumite erori de cunoastere si de interpretare;

4. E centrat numai pe dimensiunea cantitativa a culturii.

                                 - 150 -

                                  

 C. METODA

Identificarea domeniilor generatoare de cultura la diferite

popoare s-a facut prin METODA STATISTICA. Au fost

luate in consideratie doar domeniile majore, cu ecou

national si international, care tin de MAREA CULTURA.

S-a facut o analiza comparata a domeniilor diferitelor

popoare. Rezultatele au fost apreciate prin calificative

si transpuse in clasificari cuantificate, cu stabilirea locului

fiecarei culturi in sistemul culturilor. Desigur, metoda

statistica e prea simpla si nu e suficient de riguroasa;

Dar, deocamdata, autorul nu a gasit o alta metoda care

     sa fie compatibila cu acest studiu.

                                              

D. POPOARELE SI DOMENIILE CULTURII        

                                         

     De-a lungul istoriei, popoarele europene, au avut ponderi

     diferite in elaborarea culturii ( totul in ordine alfabetica) :

     AUSTRIECII: concertele de Anul Nou, medicina, muzica,

     patinaj artistic, psihanaliza, skiul, Opera din Viena,

     Universitatea din Viena = 8 d.'' ;

     

     BRITANICII: arta conservarii traditiilor, dramaturgie,

     filosofie, fotbal, istoria civilizatiilor, literatura,

     mecanica teoretica, patinaj artistic, psihologie,

     organizare parlamentara, poezie, stiinta comportamentului
     rafinat,

     tehnologie clasica, tehnologie nucleara, universitatile = 15 d.'' ;

     BULGARII: alfabetul chirilic, folclor, patinaj artistic = 3 d.'' ;

     CEHII: tenis, hochei pe gheata, patinaj viteza = 3 d.'' ;

     DANEZII: literatura pentru copii, skiul, tenis = 3 d.'' ;

     ELVETIENII: accelerator de particule elementare, bancile,

     ceasornicarie, epistemologie, fiziognomica, psihanaliza, 
     tenis = 7 d.'' ;

                                 - 151 -

   

     FINLANDEZII: logica deontica, skiul, patinaj artistic = 3 d.'' ;

     FRANCEZII: arhitectura, chimie, filosofie, inventica, istorie,

     literatura, lux-moda, matematica, medicina, muzeu celebru,

     patinaj artistic, pictura, religie, sculptura, sisteme de legi, 
     strategie,

     tehnologie nucleara, universitatile = 18 d.'' ;

     GERMANII: chimie aplicata, dramaturgie, filosofie,

     fotbal, literatura, matematica, muzica, poezie, psihanaliza,

     patinaj artistic, psihologie experimentala, religie, strategie,

     tehnologie clasica, universitatile = 15 d.'' ;

 

     GRECII ANTICI: arhitectura, istorie, literatura, medicina,

     oratorie, poezie, sculptura, tragedie = 8 d.'' ;

                                   

     ITALIENII: antropologie, arhitectura, arta culinara,

     astronomie, fotbal, muzica, pictura, patinaj artistic,  poezie,

     sculptura, skiul = 11d.''  ;

     MACEDONENII ANTICI: strategie = 1 d.'' ;

     NORVEGIENII: expeditii geografice, patinaj artistic,
     skiul = 3 d.'' ;

     POLONEZII: astronomie, folclor, matematica, muzica,

     praxiologie = 5 d.'' ;

     ROMANII ANTICI: arhitectura, inginerie, istorie, oratorie, 
     religie,

     sisteme de legi, strategie = 7 d.'' ;

                                         

     ROMANII: arta culinara, aviatie, dramaturgie, filosofie,

     folclor, gimnastica artistica, inventica, istorie, literatura, logica,

     matematica, medicina, mestesuguri populare, Muzeul Satului,

     muzica,  pictura, poezie, psihologie, sculptura, sociologie,

     tennis, universitatile = 22 d.'' ;

                                  - 152 -

                                                               

     RUSII: balet, chimie, cosmonautica, dramaturgie,

     fiziologie-medicina, folclor, gimnastica artistica,

     hochei pe gheata, inventica, literatura, logica, matematica,

     mestesuguri populare, muzeu celebru, muzica,

     psihologia cosmonautului, patinaj artistic, poezie,

     saritura cu prajina, tehnologie nucleara, tehnologie

     spatiala, universitatile = 22 d.'' ;

     SARBII: fotbal, tenis = 2 d.'' ;

     SPANIOLII: dramaturgie, expeditii geografice, fotbal, literatura,

     muzeu celebru, pictura = 6 d.'' ;

     STATUL VATICAN: arta, bradul de Craciun, diplomatie,

     pacificarea popoarelor, religie, strategie = 6 d.'' ;

     SUEDEZII: dinamita, Premiile Nobel, patinaj artistic, 
     skiul = 4 d.'' ;

                                                                            

     UKRAINIENII: folclor, psihologia delincventului = 2 d.'' ;

     UNGURII: arta culinara, folclor, matematica, muzica,

      patinaj artistic, poezie = 6 d.'' ;

     Din toate aceste domenii, si inca din altele, se formeaza

     MAREA CULTURA. Intr-o conceptie ingusta, ea era redusa,

     frecvent, doar la  literatu

E. CALIFICATIVELE

                       1.   0  d.'' =zero domenii ca participare la

                                            MAREA CULTURA ;

                                            Sunt unele popoare in aceasta

                                            situatie, ne nominalizate in studiu;                                                                     

                                            Ele au produs insa o CULTURA MICA,

                                            cu valoare locala. Nu exista popor fara 
                                            cultura

                                            (traditii, obiceiuri, practici, procedee,

                                            mestesuguri, cant, joc, sporturi, ritualuri,
                                            etc.).

                                                         - 153 -

                        2.   1 –    5 d.''   =   participare modesta 
                                                          la marea
                                                          cultura;

                        3.   6 –  10 d.'' =     participare buna;

                        4.   11 –15 d.'' =     participare foarte buna;

5.      16 –20 -   =     participare exceptionala.

             22 d.''

F. LOCUL

I.              Romanii si Rusii, la egalitate,

            fiecare cu cate 22 d.'' ;

II.              Francezii, 18 d.'' ;

               

III.             Britanicii si Germanii, la egalitate,

                                             fiecare cu cate 15 d.'' ;

IV.      Italienii, 11 d.'' ;

                    V.      Austriecii, Grecii antici, 8 d.'' ;

                                         

VI.      Elvetienii, Romanii antici,

           fiecare cu cate 7 d.'' ;

VII.        Spaniolii, Statul Vatican, Ungurii,

           fiecare cu cate 6 d.'' ;

    - 154 -

VIII.   Polonezii, 5 d '' ;

  IX. Suedezii, 4 d.'' ;                                      

     

  X.  Bulgarii, Cehii, Danezii, Finlandezii,
        Norvegienii,

        fiecare cu cate 3 d.'' ;

XI.       Sarbii, Ukrainienii,

         fiecare cu cate 2 d.'' ;

 XII. Macedonenii antici, 1 d.'' .

                                                      

                                 Cum se explica faptul ca popoarele nordice

                                 au cultivat mai putine domeni ale 
                                 culturii                            

                                 (doar 3  -  4),  decat alte popoare ?

                                 O ipoteza : clima a determinat aceasta situatie.

                                 Popoarele nordice au fost obligate sa se preocupe,

                                 in primul rand, de supravietuire intr-un mediu

                                 ostil si mai apoi, daca au mai avut timp si energie,

                                 sa se ocupe si de cultura.

                                 

                                 

                                                                                                                          

                 

                                                          

                      

                                - 155 -                     

G. SCHITA PENTRU STUDIUL CALITATII ACTULUI DE CULTURA

         

          Nu e greu de observat ca partea de mai inainte a studiului nostru abordeaza cultura doar din punct de vedere CANTITATIV  (numarul de domenii ale unui popor in care el a creat cultura).

          Desigur, cultura are si o dimensiune CALITATIVA ; Dupa opinia noastra, calitatea culturii poate sa fie definita drept UN SISTEM de cunostinte, reguli, norme (juridice, morale, estetice, comportamentale) principii, legi (ale stiintelor, tehnologiei, si juridice), constientizate, asimilate de catre indivizi si grupuri, interiorizate si devenite comportament individual si social.

          Calitatea culturii se reflecta in COMPORTAMENTUL indivizilor si al grupurilor. Calitatea scazuta a culturii se va reflecta intr-un comportament grosier, primitiv, agresiv ; Calitatea ridicata a

culturii se va exprima intr-un comportament manierat, politicos,

responsabil, pacifist, agreabil, creativ. Personalitatile cu o calitate a culturii ridicata, vor respecta legile si regulamentele formulate de institutiile sociale, cat si normele morale. Pe cata vreme, persoanele cu o calitate scazuta a culturii, le vor incalca permanent

          Tot aici se incadreaza RELATIA DINTRE CANTITATEA- CALITATEA CULTURII SI COMPORTAMENT : Cat de inalt e nivelul cantitatii-calitatii de cultura asimilata si constientizata, tot atat de dezvoltat e si comportamentul persoanei si al grupurilor : nivel de cultura cantitativ-calitativ scazut, comportament rudimentar ; nivel de cultura cantitativ-calitativ ridicat, comportament superior ; nivel de cultura cantitativ-calitativ foarte ridicat, comportament elevat. Admitem si exceptiile.

    - 156 -

          Este o relatie intre CALITATEA CULTURII SI CALITATEA VIETII Cultura inferioara, viata saraca in satisfactii si aspiratii ; cultura medie, viata cu satisfactii si aspiratii

bogate ; cultura superioara, viata cu satisfactii si aspiratii maxime

          De asemenea, exista o relatie de directa proportionalitate intre nivelul culturii unei colectivitati si progresul societatii. Dezvoltarea unei societati se face nu numai prin cantitatea si calitatea de bunuri materiale, ci si prin CALITATEA CULTURII : calitate inferioara a culturii, societate subdezvoltata ; calitate medie a  culturii, societate normal dezvoltata ; calitate superioara a culturii, societate armonios si multilateral dezvoltata. Exista un determinism nu numai de la economie la cultura, ci si de la cultura la economie. E bine sa se inteleaga ca INVESTITIA in cultura e, de fapt, o investitie in dezvoltarea societatii.

          Ar fi interesant de studiat RELATIA DINTRE CULTURA SI CIVILIZATIE : Cultura mica si civilizatie mare (popoarele nordice) ; Cultura mare si civilizatie mare ( francezii, britanicii, germanii, ) ; Cultura foarte mare si civilizatie mica (romanii, rusii, etc.) ; Care sunt explicatiile ? Una din explicatii, dupa opinia noastra, ar fi urmatoarea : cultura foarte mare, in cazul romanilor

si rusilor nu a fost constientizata, asimilata si interiorizata de personae si grupuri, decat partial, din diferite motive, spre a deveni comportament individual si social superior.

          Cultura, la aceste popoare, a fost transpusa prin constitutii, legi juridice, norme morale, regulamente, etc. in obligatii, permisiuni si interdictii (O.P.I. ; a se vedea Logica deontica), dare ele nu sunt in totalitate respectate de indivizi si colectivitati.

                                             - 157 -

                                    

          Pe cata vreme, cultura poparelor nordice a fost constientizata, asimilata, interiorizata, transpusa prin constitutii, legi juridice, norme morale, regulamente, etc. in O.P.I., care sunt respectate, in cvasitotalitatea lor, de catre indivizi si grupuri.

          Un indicator al calitatii culturii il constituie premiile obtinute

de un anumit popor (tara) : a) Premiile Nobel ; am ramas profund impresionat la aflarea stirii ca Universitatea Berkeley (California, S.U.A.) are 20 de Laureati ai Premiului Nobel ; b) Premiile (medaliile) mondiale la diferite discipline sportive : de aur, argint, bronz ;  c) Premiile (medaliile) Olimpice in sport : de aur, argint bronz ; d) Medaliile pentru cercetari stiintifice: de aur, argint, bronz ; e) Premiile, medaliile, diplomele nationale; f) Premiile, medaliile, diplomele nationale si internationale la diferitele  discipline artistice (sculptura, pictura, muzica, cinematografie, etc.); g) Premiile speciale oferite de jurii ; h) Premiile academiilor ; i) Brevetele de inventii la disciplinele tehnologice ;  j) Premiile in domeniul literaturii ; k) Premiile pentru poezie ;  l) Premiile olimpice pentru matematica, informatica, fizica, chimie, etc.

          Tema aceasta e deosebit de dificila, in ceea ce priveste cercetarea ei. Se cere alcatuita o echipa de cercetatori,

fiecare cu o anumita specializare (arta, literatura, stiinta, tehnologie, filosofia culturii, etc.).

                                                            12 noiembrie 2013

          STIMATE DOMNULE MINISTRU,


          Am onoarea si placerea de a va trimite studiul
“CULTURA POPOARELOR EUROPENE” , varianta 3,
 pe care  o consider definitiva.
          Nu e greu de observat ca studiul nostru abordeaza cultura doar din punct de vedere CANTITATIV (numarul de domenii ale unui popor in care el a creat cultura).
          Desigur, cultura are si o dimensiune CALITATIVA, formata din insusirile esentiale ale unui domeniu cultural. Daca Ministerul Culturii accepta propunerea noastra DE COLABORARE in studiul  acestei teme, pasul urmator ar fi sa cercetam impreuna aceasta dimensiune :  “STUDIU DESPRE CALITATEA CULTURII”. Mai intai ar trebui sa definim conceptul de “CALITATE A CULTURII” ; apoi sa descoperim “INSUSIRILE ESENTIALE ALE CALITATII CULTURII” in domeniile artei, literaturii, stiintei, tehnologiei etc. Insusirile sunt diferite, functie de domeniu. Dar, poate ca sunt si insusiri, mai generale, valabile pentru toate domeniile. Ramane de vazut !
          Dupa opinia noastra, calitatea culturii poate sa fie definita drept UN SISTEM de cunostinte, reguli, norme (juridice, morale, estetice, comportamentale) principii, legi (ale stiintelor, tehnologiei, si juridice), constientizate, asimilate de catre indivizi si grupuri, interiorizate si devenite comportament individual si social.
Calitatea culturii se reflecta in comportamentul indivizilor si al grupurilor. Calitatea scazuta a culturii se va reflecta intr-un comportament grosier, primitiv, agresiv ; Calitatea ridicata a
culturii se va exprima intr-un comportament manierat, politicos,
responsabil, pacifist, agreabil, creativ. Personalitatile cu o calitate a culturii ridicata, vor respecta obligatiile, permisiunile si interdictiile, formulate de institutiile sociale. Pe cata vreme, persoanele cu o calitate scazuta a culturii, le vor incalca permanent.


                                            - 2 -
                           

          Trebuie sa precizam METODA (METODELE) de cercetare. Sa facem o ANALIZA COMPARATA intre calitatea culturii diferitelor popoare, si sa stabilim o IERARHIE a lor, etc.
          Tot aici se incadreaza RELATIA DINTRE CANTITATEA CULTURII SI COMPORTAMENT : Cat de inalt e nivelul cantitatii de cultura asimilata si constientizata, tot atat de dezvoltat e si comportamentul persoanei si al grupurilor : nivel de cultura cantitativ scazut, comportament rudimentar ; nivel de cultura cantitativ ridicat, comportament superior ; nivel de cultura cantitativ foarte ridicat, comportament elevat. Exista si exceptii.
          Este o relatie intre CALITATEA CULTURII SI CALITATEA VIETII : Cultura inferioara, viata saraca in satisfactii si aspiratii ; cultura medie, viata cu satisfactii si aspiratii
bogate ; cultura superioara, viata cu satisfactii si aspiratii maxime.
          De asemenea, exista o relatie de directa proportionalitate intre nivelul culturii unei colectivitati si progresul societatii. Dezvoltarea unei societati se face nu numai prin cantitatea si calitatea de bunuri materiale, ci si prin CALITATEA CULTURII : calitate inferioara a culturii, societate subdezvoltata ; calitate medie a  culturii, societate normal dezvoltata ; calitate superioara a culturii, societate armonios si multilateral dezvoltata. Exista un determinism nu numai de la economie la cultura, ci si de la cultura la economie.
          E bine sa se inteleaga ca INVESTITIA in cultura e, de fapt,
o investitie in dezvoltarea societatii.
          Ar fi interesant de studiat RELATIA DINTRE CULTURA SI CIVILIZATIE : Cultura mica si civilizatie mare (popoarele nordice) ; Cultura mare si civilizatie mare ( francezii, britanicii, germanii, ) ; Cultura foarte mare si civilizatie mica (romanii, rusii, etc.) ; Care sunt explicatiile ? Una din explicatii, dupa opinia noastra, ar fi urmatoarea : cultura foarte mare, in cazul romanilor

                                          - 3 -

si rusilor nu a fost constientizata, asimilata si interiorizata de personae si grupuri, din diferite motive, spre a deveni comportament individual si social superior.
          Un indicator al calitatii culturii il constituie premiile obtinute
de un anumit popor (tara) : a) Premiile Nobel ; am ramas profund impresionat la aflarea stirii ca Universitatea Berkeley (California, U.S.A.) are 20 de Laureati ai Premiului Nobel ; b) Premiile (medaliile) mondiale la diferite discipline sportive : de aur, argint, bronz ;  c) Premiile (medaliile) Olimpice in sport : de aur, argint bronz ; d) Medaliile pentru cercetari stiintifice: de aur, argint, bronz ; e) Premiile, medaliile, diplomele nationale; f) Premiile, medaliile, diplomele nationale si internationale la diferitele  discipline artistice (sculptura, pictura, muzica, cinematografie, etc.); g) Premiile speciale oferite de jurii ; h) Premii ale academiilor ; i) Brevetele de inventii la disciplinele tehnologice ;  j) Premiile in literatura ; k) Premiile pentru poezie ;  l) Premiile olimpice pentru matematica, informatica, fizica, chimie, etc.
          Tema aceasta e deosebit de dificila, in ceea ce priveste cercetarea ei. Se cere alcatuita o echipa de cercetatori,
fiecare cu o anumita specializare (arta, literatura, stiinta, tehnologie, filosofia culturii, etc.). Presupun ca Ministerul Culturii are suficiente personalitati pentru a forma o asemenea echipa complexa de cercetare.
          Urmeaza sa stabilim, de comun acord, un plan de cercetare.
          Astept decizia domniei-voastre !

          Cu deosebit respect !

          Prof. univ. dr. Ion Moraru (pensionar) ;

           E-mail : ion_moraru32@yahoo.com

                                                                          11 noiembrie 2013                                                                                            
         
                                                                           


                                                         



                                                             

                        STIMATE DOMNULE MINISTRU,


          Ma numesc Ion Moraru, prof. univ. dr. (acum pensionar)
          si cercetator, inca activ, in varsta de aproape 82 de ani.
          In ultimii ani, am intreprins un scurt si modest studiu
          despre  “CULTURA POPOARELOR EUROPENE”.
          Iata structura lui :
a) Mai intai am identificat domeniile in care diferitele popoare europene au creat cultura ;
b) Prin numararea domeniilor am obtinut o cuantificare simpla, exprimata prin x d. (x = numarul domeniilor ;
    d = domeniile nominalizate) ;
c) Am propus o definitie a culturii ;
d) Au fost stabilite calificativele, (1-5), functie de
     numarul d. ;
e) S-a stabilit locul pe care il ocupa un anumit popor (tara),
functie de suma d. (1 – 3). Stabilirea locului poate
continua pentru toate popoarele luate in studiu.

Desigur, studiul este relativ; El nu e complet;
Contine anumite erori de cunoastere sau de interpretare;
Are unele impreciziuni, din cauza complexitatii temei;
Metoda e prea simpla si nu e suficient de riguroasa; Dar,
deocamdata, autorul nu a gasit o alta metoda care sa se
preteze la un asemenea studiu. (Rog a se vedea studiul).

PROPUN MINISTERULUI CULTURII O COLABORARE
PENTRU CERCETAREA IN CONTINUARE SI DEZVOLTAREA ACESTEI TEME.

Autorul acestui studiu a elaborat o lucrare intitulata “GENII SI CELEBRITATI IN VERSURI”, de circa 150 de pagini.
Lucrarea are o deschidere spre marea cultura, in domeniile :

                                   - 2 -

strategiei, picturii, sculpturii, culturii umaniste din Renasterea Italiana, muzicii, poeziei, filosofiei, psihologiei,
logicii deontice, etc. Studiul are la baza activitatea de creativitate si de creatie a 26 de personalitati, genii si
celebritati (Alexandru, Cezar, Napoleon, Leonardo, Rafael, Titian, Rubens, Goya, Grigorescu, Balasa, Michelangelo,
Brancusi, Lorenzo, Enescu, Goethe, Eminescu, Paunescu,
Cioran, Banu, Stoichita, Ralea, Neveanu, Zapan, Popa, etc.).

DIFICULTATEA ESTE CA NU O POT PUBLICA. Editurile carora m-am adresat imi cer un sponsor. De unde sa gasesc eu o persoana sau o institutie dispuse sa sponsorizeze aceasta ultima lucrare a mea ? MA POATE AJUTA MINISTERUL CULTURII IN ACEST SENS ? Rog a se vedea Cuprinsul lucrarii. Calitatea acestei lucrari e garantata si de faptul ca cercetarile noastre au fost premiate de Academia Romana (1994) si onorate cu Medalia de Aur Henri Coanda Clasa I (1995).
Anexez la prezenta urmatoarele :
1. Studiul “Cultura popoarelor europene” ;
2. Cuprinsul lucrarii “Genii si celebritati in versuri” ;
3. Lista 7 cu opinii ale unor personalitati despre cercetarile
noastre.


Va asigur, domnule ministru, de respectul meu deosebit !

Prof. univ. dr. Ion Moraru (pensionar);

E-mail : ion_moraru32@yahoo.com

                              1 noiembrie 2013.

Articolul "Calugarul matematician" si poezia "Geniul''

   Parinte Ieremia,

          Am citit in "Formula As", din 24-31 octombrie 2013 articolul

"Calugarul matematician" care mi-a placut foarte mult. Sunt acolo multe 

adevaruri profunde spuse in cuvinte frumoase si sincere, despre 

matematica, despre cercetarea stiintifica, despre stiinta in genere.

Marturisirile Sfintiei Voastre despre suisurile si coborasurile la 

Olimpiadele de matematica din perioada liceului sunt deosebit de 

interesante si instructive pentru generatia tanara.

          Ati fost binecuvantat de Dumnezeu ca sa traiti, o perioada,

intre cei 2o de Laureati ai Premiului Nobel, de la Universitatea

Berkeley, de la care ati absorbit invatatura, de minte si de

suflet. Nu oricare muritor are aceasta fericita ocazie. Fiecare

Laureat Nobel este un geniu. Sfintia Voastra a trait in 

Olimpul Geniilor. J. W. Goethe considera ca o valenta 

a geniului se afla in structura personalitatii sale iar alta ii e 

data de Dumnezeu, una e personala, iar alta e extrapersonala.

Poate ca reflectia lui Goethe se potriveste si pentru Sfintia

Vostra, in ceea ce priveste harul pentru matematica.

          Am placerea si onoarea de a va trimite o mica

poezioara intitulata "Geniul" care figureaza drept Motto 

la o viitoare carte a mea care se intituleza "Genii si celebritati

in versuri".

          Va asigur de pretuirea mea deosebita !

          Prof. univ. dr Ion Moraru

         E-mail : ion_moraru32@yahoo.com

         12 noiembrie 2013