DESPRE AUTOR
DESPRE AUTOR SI PUBLICATII
ION MORARU
Nascut in comuna Gusoeni,
judetul Valcea, la 10 februarie
1932 ;
Licentiat in psihologie (1960) ;
Doctor in filosofie (1973) ;
Profesor universitar(1990) ;
Presedinte al Subcomisiei de Inventica
a Academiei Romane (1992-1996) ;
Presedinte-fondator al Asociatiei Romane
de Psihologie Haologica (2000) ;
Membru al Academiei de Stiinte din
New York (1995) ;
Decan al Facultatii de Psihologie-Sociologie
si Stiinte Politice a Universitatii Hyperion (2002).
Din lucrarile publicate :
MONOGRAFII SI MANUALE BAZATE
PE CERCETARI STIINTIFICE
1. Un model epistemologic-psihologic
al creativitatii tehnice (1980), lucrare distinsa
cu Medalia de Aur H. Coanda, clasa I, (1995) ;
2. Creativitatea sociala. Introducere in
socioeuristica (1981) ;
3. Actiunea sociala si comportamentul
individual. Premise pentru elaborarea
comportamentologiei (1986) ;
4. Strategii creative transdisciplinare.
Introducere in scientoeuristica (1992),
carte onorata cu Premiul "Ion Petrovici"
al Academiei Romane (1994) ;
5. Psihologia muncii, partea a doua,
Psihologia creativitatii (1993) ;
6. Cercetarea creativitatii si creatiei
prin metoda eurigramelor (1993) ;
7. Curs de psihoinventica (1994) ;
8. Stiinta si filosofia creatiei (1995) ;
9. Introducere in psihologia
manageriala (1995) ;
10. Psihologia creativitatii, vol. 1 (1997) ;
11. Psihologiaogia creativitatii, vol. 2 (1998) ;
12. Paradigma psihologiei haologice.
Aplicatii ale teoriei haosului
in psihologie (2000) ;
13. Misterul creatiei artistice ; Michelangelo-
daimonicul (2004) ;
14. Haosul - Cosmosul si geniile creatoare.
Introducere in psihologia haologica (2005) ;
15. Psihologia haologica (2006) ;
16. Michelangelo Buonarroti. Creativitatea
si creatia (2009).
TRATATE IN COLABORARE
1. Tratat de psihologie manageriala (1997) ;
2. Tratat de creatologie (1998).
POEZII
1. Ferestre spre interior (2007) ;
2. Daimoni creatori (2009) ;
3. Poeme si catrene (2011) ;
4. Dialoguri filosofice (2012) ;
5. Imperativus moralis (2012) ;
6. Genii si celebritati in versuri (2014) ;
7. Filosofia poeziilor Haiku 100, vol. 1 (2014) ;
8. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 2 (2014) ;
9. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 3 (2014) ;
10. Poezii Haiku despre ABBA (2014) ;
11. Poezii (2014) ;
12. Versuri (2014) ;
13. Stihuri (2014) ;
14 Idei in rime (2015) ;
15. Haiku profane si biblice (2015) ;
16. Diverse si sociale (2015).
duminică, 11 ianuarie 2015
INSUCCESUL LUI FARCAS BOLYAI
Bolyai parintele,
Cercetase si el paralelele,
Ii trimite constructia lui Gauss,
Cerandu-i un raspuns :
“Mi-ar fi facut cea mai mare placere,
Cat tu sa fi depasit toate greutatile”.
Farcas a inteles,
Ca n-a avut succes ;
Numeste axioma euclidiana :
“Noapte fara lumina” !
12 ianuarie 2015
O SUSPICIUNE NECONFIRMATA
Doi ani si jumatate,
Demonstratiile lui Lobacevski au fost analizate :
De catre J. Bolyai, care l-a suspectat,
De plagiat ;
Dar el descopera, fara greseala,
Ca lucrarea lui Lobacevski e originala ;
Recunoaste ca al sau competitor :
Este “ Un urias geniu creator” !
11 ianuarie 2015
CARL FRIEDRICH GAUSS
Un matematician neamt consacrat,
De un geometru francez a fost intrebat :
Care e cel mai mare matematician al Germaniei ?
I se raspunde : X ; e considerat de toti, cu temei ;
Dar ce parere aveti despre Gauss ?
Intrelocutorul a ramas surprins :
O, Gauss e cel mai mare matematician al lumii !
Orice problema a matematicii,
Care intra sub microscopul sau mental,
Capata o rezolvare, in timp minimal !
11 ianuarie 2015
miercuri, 7 ianuarie 2015
REVERSIBILITATEA SI IREVERSIBILITATEA
FENOMENELOR PSIHICE
Fenomenele intelectuale,
Idei, judecati etc. sunt considerate reversibile,
Marea lor flexibilitate,
Le asigura o permanenta reversibilitate ;
Dar structurile afectiv-sentimentale ?
Ele sunt mai putin flexibile,
Si sunt mai greu reversibile,
In raport cu primele ;
In cuplurile care se destrama,
Constatam o drama :
Sentimentele de iubire “pura”,
Se transforma frecvent in ura ;
- 2 -
Numai in unele cupluri , cu nivel de educatie :
Iubirea lor se transforma in prietenie.
Prietenia la ei e o veriga intermediara,
Intre iubire si ura.
Dar exista si sentimente,
Ce raman neschimbate :
Iubirea fata de Dumnezeu, de mama, de tara,
Care nu se transforma in ura ;
Ele sunt ireversibile,
Si, deci, temeinic stabile.
7 ianuarie 2015
PARALELELE
"Paralelele sunt drepte, care fiind situate in acelasi plan
si fiind prelungite in mod indefinit, de ambele parti,
nu se intalnesc in nici o parte". Euclid.
Grecul Euclid a fost invitat in Elexandria,
Ca sa predea, la Scoala, Geometria,
A elaborat un Manual de mare originalitate,
Numit de autor “Elemente” ;
S-a crezut ca sistemul lui geometric e complet,
Si perfect.
Si totusi avea o imperfectiune,
Am putea spune :
Postulatul al 5-lea despre paralele,
Nu semana, in formulare, cu vecinele ;
S-a crezut ca e o teorema, camuflata ;
Si s-au facut mari eforturi spre a fi demonstrata :
Au existat multe incercari,
- 2 -
Si tot atatea erori ;
Dar unele dintre ele,
S-au soldat cu rezultate partiale ;
Matematicianul ungur J. Bolyai a rezolvat problema,
Si a elucidat complet tema,
Printr-o constructie ingenioasa,
Pentru neinitiati, greu de a fi inteleasa ;
In alt spatiu spiritual,
Din nevoia de a elabora un nou manual,
Matematicianul rus N. Lobacevski,
Printr-un sistem de demonstratii,
De mare eleganta,
Construit cu multa siguranta,
A rezolvat si el problema,
Elucidand definitiv tema.
- 3 -
Amandoua constructiile au ajuns la C. F. Gauss,
“Princeps Mathematicorum “ ; cum i s-a spus,
Ca sa fie validate,
Cu girul sau de mare autoritate.
Gauss le-a apreciat,
Pe autori i-a elogiat,
I-a considerat genii de prima marime,
Cum nu mai erau altii in lume ;
La Lobacevski a avut un cuvant aparte,
Pentru claritate.
Apoi, un matematician german,
B. Riemann,
Va construi o geometrie originala,
Sub indrumarea lui Gauss, N-dimensionala.
In Riemann, asa cum se spune,
Gauss a vazut egalul cu sine :
- 4 -
E lauda suprema a cercetatorului,
Din partea magistrului.
La toate aceste geometrii li se va spune :
Geometrii Neeuclidiene ;
Daca nu ma insel,
Chiar Gauss le-a numit astfel.
Iata cum, la primii doi, din preocuparea pentru paralele,
S-au nascut, pe neasteptate, geometriile !
7 ianuarie 2015
luni, 5 ianuarie 2015
ANTINOMIA INFINITATII SAU FINITATII
UNIVERSULUI
In “Critica ratiunii pure”
Immanuel Kant ne spune :
Daca ratiunea umana,
Se pretinde a fi suverana,
Atunci sa rezolve fara amanare,
Antinomia urmatoare :
UNIVERSUL ESTE INFINIT ;
UNIVERSUL ESTE FINIT.
Doua judecati contradictorii,
Conform Legii (Aristotel) Noncontradictiei :
Nu pot fi amandoua nici adevarate,
Nici false ;
- 131 -
Una este adevarata,
Cealalta e falsa, neadevarata;
Intre adevar si fals, pe demonstrate,
Nu exista o a treia posibilitate :
E Legea Tertiului Exclus, cunoscuta,
Tot de Aristotel formulata.
Sa revenim la judecatile ce privesc Universul,
Cerandu-i ratiunii sa dea verdictul :
Care e adevarata ?
Si care e falsa ?
Constatam ca ratiunea nu are argumente,
Temeinice si suficiente,
Sa separe judecata adevarata,
De cea falsa.
- 132 -
Sa recurgem la stiinta,
In aceasta privinta :
Din modelul geometric ce are o reprezentare,
Pe o Sa (Bolyai-Lobacevski) ; o sa pentru calarie,
Rezulta prin demonstratie geometrica,
Ca Universul are o structura infinita ;
Din modelul (Riemann), reprezentat pe o Elipsa,
Rezulta o concluzie inversa :
Ca Universul este finit,
Dar nemarginit.
Asadar, nici stiinta geometriei,
Nu rezolva tainele antinomiei ;
Ea ramane pe vecie :
O antinomie !
5 ianuarie 2015