STIMATE DOMNULE MINISTRU,


          Am onoarea si placerea de a va trimite studiul
“CULTURA POPOARELOR EUROPENE” , varianta 3,
 pe care  o consider definitiva.
          Nu e greu de observat ca studiul nostru abordeaza cultura doar din punct de vedere CANTITATIV (numarul de domenii ale unui popor in care el a creat cultura).
          Desigur, cultura are si o dimensiune CALITATIVA, formata din insusirile esentiale ale unui domeniu cultural. Daca Ministerul Culturii accepta propunerea noastra DE COLABORARE in studiul  acestei teme, pasul urmator ar fi sa cercetam impreuna aceasta dimensiune :  “STUDIU DESPRE CALITATEA CULTURII”. Mai intai ar trebui sa definim conceptul de “CALITATE A CULTURII” ; apoi sa descoperim “INSUSIRILE ESENTIALE ALE CALITATII CULTURII” in domeniile artei, literaturii, stiintei, tehnologiei etc. Insusirile sunt diferite, functie de domeniu. Dar, poate ca sunt si insusiri, mai generale, valabile pentru toate domeniile. Ramane de vazut !
          Dupa opinia noastra, calitatea culturii poate sa fie definita drept UN SISTEM de cunostinte, reguli, norme (juridice, morale, estetice, comportamentale) principii, legi (ale stiintelor, tehnologiei, si juridice), constientizate, asimilate de catre indivizi si grupuri, interiorizate si devenite comportament individual si social.
Calitatea culturii se reflecta in comportamentul indivizilor si al grupurilor. Calitatea scazuta a culturii se va reflecta intr-un comportament grosier, primitiv, agresiv ; Calitatea ridicata a
culturii se va exprima intr-un comportament manierat, politicos,
responsabil, pacifist, agreabil, creativ. Personalitatile cu o calitate a culturii ridicata, vor respecta obligatiile, permisiunile si interdictiile, formulate de institutiile sociale. Pe cata vreme, persoanele cu o calitate scazuta a culturii, le vor incalca permanent.


                                            - 2 -
                           

          Trebuie sa precizam METODA (METODELE) de cercetare. Sa facem o ANALIZA COMPARATA intre calitatea culturii diferitelor popoare, si sa stabilim o IERARHIE a lor, etc.
          Tot aici se incadreaza RELATIA DINTRE CANTITATEA CULTURII SI COMPORTAMENT : Cat de inalt e nivelul cantitatii de cultura asimilata si constientizata, tot atat de dezvoltat e si comportamentul persoanei si al grupurilor : nivel de cultura cantitativ scazut, comportament rudimentar ; nivel de cultura cantitativ ridicat, comportament superior ; nivel de cultura cantitativ foarte ridicat, comportament elevat. Exista si exceptii.
          Este o relatie intre CALITATEA CULTURII SI CALITATEA VIETII : Cultura inferioara, viata saraca in satisfactii si aspiratii ; cultura medie, viata cu satisfactii si aspiratii
bogate ; cultura superioara, viata cu satisfactii si aspiratii maxime.
          De asemenea, exista o relatie de directa proportionalitate intre nivelul culturii unei colectivitati si progresul societatii. Dezvoltarea unei societati se face nu numai prin cantitatea si calitatea de bunuri materiale, ci si prin CALITATEA CULTURII : calitate inferioara a culturii, societate subdezvoltata ; calitate medie a  culturii, societate normal dezvoltata ; calitate superioara a culturii, societate armonios si multilateral dezvoltata. Exista un determinism nu numai de la economie la cultura, ci si de la cultura la economie.
          E bine sa se inteleaga ca INVESTITIA in cultura e, de fapt,
o investitie in dezvoltarea societatii.
          Ar fi interesant de studiat RELATIA DINTRE CULTURA SI CIVILIZATIE : Cultura mica si civilizatie mare (popoarele nordice) ; Cultura mare si civilizatie mare ( francezii, britanicii, germanii, ) ; Cultura foarte mare si civilizatie mica (romanii, rusii, etc.) ; Care sunt explicatiile ? Una din explicatii, dupa opinia noastra, ar fi urmatoarea : cultura foarte mare, in cazul romanilor

                                          - 3 -

si rusilor nu a fost constientizata, asimilata si interiorizata de personae si grupuri, din diferite motive, spre a deveni comportament individual si social superior.
          Un indicator al calitatii culturii il constituie premiile obtinute
de un anumit popor (tara) : a) Premiile Nobel ; am ramas profund impresionat la aflarea stirii ca Universitatea Berkeley (California, U.S.A.) are 20 de Laureati ai Premiului Nobel ; b) Premiile (medaliile) mondiale la diferite discipline sportive : de aur, argint, bronz ;  c) Premiile (medaliile) Olimpice in sport : de aur, argint bronz ; d) Medaliile pentru cercetari stiintifice: de aur, argint, bronz ; e) Premiile, medaliile, diplomele nationale; f) Premiile, medaliile, diplomele nationale si internationale la diferitele  discipline artistice (sculptura, pictura, muzica, cinematografie, etc.); g) Premiile speciale oferite de jurii ; h) Premii ale academiilor ; i) Brevetele de inventii la disciplinele tehnologice ;  j) Premiile in literatura ; k) Premiile pentru poezie ;  l) Premiile olimpice pentru matematica, informatica, fizica, chimie, etc.
          Tema aceasta e deosebit de dificila, in ceea ce priveste cercetarea ei. Se cere alcatuita o echipa de cercetatori,
fiecare cu o anumita specializare (arta, literatura, stiinta, tehnologie, filosofia culturii, etc.). Presupun ca Ministerul Culturii are suficiente personalitati pentru a forma o asemenea echipa complexa de cercetare.
          Urmeaza sa stabilim, de comun acord, un plan de cercetare.
          Astept decizia domniei-voastre !

          Cu deosebit respect !

          Prof. univ. dr. Ion Moraru (pensionar) ;

           E-mail : ion_moraru32@yahoo.com

                                                                          11 noiembrie 2013                                                                                            
         
                                                                           


                                                         



                                                             

                        STIMATE DOMNULE MINISTRU,


          Ma numesc Ion Moraru, prof. univ. dr. (acum pensionar)
          si cercetator, inca activ, in varsta de aproape 82 de ani.
          In ultimii ani, am intreprins un scurt si modest studiu
          despre  “CULTURA POPOARELOR EUROPENE”.
          Iata structura lui :
a) Mai intai am identificat domeniile in care diferitele popoare europene au creat cultura ;
b) Prin numararea domeniilor am obtinut o cuantificare simpla, exprimata prin x d. (x = numarul domeniilor ;
    d = domeniile nominalizate) ;
c) Am propus o definitie a culturii ;
d) Au fost stabilite calificativele, (1-5), functie de
     numarul d. ;
e) S-a stabilit locul pe care il ocupa un anumit popor (tara),
functie de suma d. (1 – 3). Stabilirea locului poate
continua pentru toate popoarele luate in studiu.

Desigur, studiul este relativ; El nu e complet;
Contine anumite erori de cunoastere sau de interpretare;
Are unele impreciziuni, din cauza complexitatii temei;
Metoda e prea simpla si nu e suficient de riguroasa; Dar,
deocamdata, autorul nu a gasit o alta metoda care sa se
preteze la un asemenea studiu. (Rog a se vedea studiul).

PROPUN MINISTERULUI CULTURII O COLABORARE
PENTRU CERCETAREA IN CONTINUARE SI DEZVOLTAREA ACESTEI TEME.

Autorul acestui studiu a elaborat o lucrare intitulata “GENII SI CELEBRITATI IN VERSURI”, de circa 150 de pagini.
Lucrarea are o deschidere spre marea cultura, in domeniile :

                                   - 2 -

strategiei, picturii, sculpturii, culturii umaniste din Renasterea Italiana, muzicii, poeziei, filosofiei, psihologiei,
logicii deontice, etc. Studiul are la baza activitatea de creativitate si de creatie a 26 de personalitati, genii si
celebritati (Alexandru, Cezar, Napoleon, Leonardo, Rafael, Titian, Rubens, Goya, Grigorescu, Balasa, Michelangelo,
Brancusi, Lorenzo, Enescu, Goethe, Eminescu, Paunescu,
Cioran, Banu, Stoichita, Ralea, Neveanu, Zapan, Popa, etc.).

DIFICULTATEA ESTE CA NU O POT PUBLICA. Editurile carora m-am adresat imi cer un sponsor. De unde sa gasesc eu o persoana sau o institutie dispuse sa sponsorizeze aceasta ultima lucrare a mea ? MA POATE AJUTA MINISTERUL CULTURII IN ACEST SENS ? Rog a se vedea Cuprinsul lucrarii. Calitatea acestei lucrari e garantata si de faptul ca cercetarile noastre au fost premiate de Academia Romana (1994) si onorate cu Medalia de Aur Henri Coanda Clasa I (1995).
Anexez la prezenta urmatoarele :
1. Studiul “Cultura popoarelor europene” ;
2. Cuprinsul lucrarii “Genii si celebritati in versuri” ;
3. Lista 7 cu opinii ale unor personalitati despre cercetarile
noastre.


Va asigur, domnule ministru, de respectul meu deosebit !

Prof. univ. dr. Ion Moraru (pensionar);

E-mail : ion_moraru32@yahoo.com

                              1 noiembrie 2013.

Articolul "Calugarul matematician" si poezia "Geniul''

   Parinte Ieremia,

          Am citit in "Formula As", din 24-31 octombrie 2013 articolul

"Calugarul matematician" care mi-a placut foarte mult. Sunt acolo multe 

adevaruri profunde spuse in cuvinte frumoase si sincere, despre 

matematica, despre cercetarea stiintifica, despre stiinta in genere.

Marturisirile Sfintiei Voastre despre suisurile si coborasurile la 

Olimpiadele de matematica din perioada liceului sunt deosebit de 

interesante si instructive pentru generatia tanara.

          Ati fost binecuvantat de Dumnezeu ca sa traiti, o perioada,

intre cei 2o de Laureati ai Premiului Nobel, de la Universitatea

Berkeley, de la care ati absorbit invatatura, de minte si de

suflet. Nu oricare muritor are aceasta fericita ocazie. Fiecare

Laureat Nobel este un geniu. Sfintia Voastra a trait in 

Olimpul Geniilor. J. W. Goethe considera ca o valenta 

a geniului se afla in structura personalitatii sale iar alta ii e 

data de Dumnezeu, una e personala, iar alta e extrapersonala.

Poate ca reflectia lui Goethe se potriveste si pentru Sfintia

Vostra, in ceea ce priveste harul pentru matematica.

          Am placerea si onoarea de a va trimite o mica

poezioara intitulata "Geniul" care figureaza drept Motto 

la o viitoare carte a mea care se intituleza "Genii si celebritati

in versuri".

          Va asigur de pretuirea mea deosebita !

          Prof. univ. dr Ion Moraru

         E-mail : ion_moraru32@yahoo.com

         12 noiembrie 2013

                                MOTTO :                      
                                       
                                       
                                GENIUL


                                Geniile au un I.Q. foarte mare,
                                Plus alte talente de valoare,
                                Sunt spuma speciei,
                                Si chintesenta ei !

                                Geniile sunt flori rare,
                                Au esenta de parfum tare,
                                Nu le poti cultiva in gradina,
                                Sunt cadouri de la Fiinta Divina !

                                Geniul e egal cu timpul,
                                Si cu spatiul,
                                E o a treia dimensiune,
                                Ce inseamna creatie si previziune !

                                Geniul e Hyperion-Luceafarul :
                                Are scris, pentru fiecare om, destinul,
                                Drumul vietii ni-l lumineaza,
                                De duhurile rele ne protejaza !

                                 Geniul, Eminescu se numeste,
                                 E venit din Sferele Celeste,
                                 Noua romanilor, Creatorul ni l-a daruit :
                                 Spre a fi poetul nostru cel mai pretuit !  

                                 Ion Moraru


                                                                 14 octombrie 2013
                             

                                    - 6 -



                     
   CUPRINS : FILOSOFIA POEZIILOR HAIKU
                             
                     
   PRIETENI CITITORI, 5
   
   INTRODUCERE : ESEU DESPRE POEZIILE HAIKU, 10  

l. Curcubeul – cununa de sentimente, 13
2. Stelele si gandurile, 14
3. Zburatorii, 15
4. Croncane ciorile a timp rau, 16
5. Se coc viile, ard de seceta campiile, 17
6. Semne de iarna, 18
7. Rolul formativ al povestilor, 19
8. Ploile aduc sperantele, 20
9. Baciul si iubirea bacitei, 21
10. Razboiul pentru putere in politica, 22
11. Motivele cuceririi puterii, 23
12. Lumina si intunericul, 24
13. Politica nu are morala, 25
14. Nevoia unui cod moral in politica, 26
15. Focul ca element primordial la Heraclit, 27
16. Bucuria culesului, 28
17. Legea morala la Immanuel Kant, 29
18. Prostia in politica, 30

                      - 7 -


19. Democratia si judeocratia, 31
20. Metempsihoza la Platon, 32
21. Reintruparea si kamikaze, 33
22. O dorinta : sa ma reintrupez in randunica, 34
23. Aventura in politica, 35
24. Mineritul nu e retribuit pe merit, 36
25. Dansatoarele ignorante, 37
26. Sa ne cinstim valorile !, 38
27. Gaura neagra din Galaxia Calea Lactee, 39
28. Competitia dintre tesatoare si paianjen, 40
29. Big Bang-ul si Big Ben-ul, 41
30. Pasarea Phoenix, 42
31. Slava bucuriei, 43
32. Sperantele si dezamagirile, 44
33. Fluierul fermecat, 45
34. Sufletul meu e un Populus tremula, 46
35. Geniile sunt meteori, 47
36. Personalitatile de geniu nu colaboreaza, 48
37. Doua genii cooperante : Napoleon si Goethe, 49
38. Napoleon despre “Werther” , 50
39. Fabulatia la J.W. Goethe si creativitatea, 51
40. Un geniu in tehnica - Henri Coanda, 52
41. Inspiratia si transpiratia la omul de geniu, 53
42. Cooperarea stiintei cu religia, 54
43. Frumusetea ca virtute, 55
44. Vinul de Samburesti, 56
45. Generozitatea feminina, 57
46. Biruinta vietii asupra mortii, 58
47. Toate trec precum clipele, 59
48. Varsta fericita a copilariei, 60
49. Norocul si nenorocul, 61
50. Intamplarea si necesitatea, 62

                  - 8 -

51. Inca mai exista in lume iubire, 63
52. Vijelia distrugatoare, 64
53. Maxima solara, 65
54. De la odalisca la sultana, 66
55. Parfumul Rozei, 67
56. Fiecare cu ce are, 68
57. Surasul la femeie, 69
58. Zambetul si zambetologia, 70
59. Simonetta intre Lorenzo si Botticelli, 72
60. Cleopatra si iubirile ei romane, 73
61. Tomatele contin parfumul pamantului, 74
62. Porumbelul ca postas, 75
63. Melcul in tratarea artrozelor, 76
64. Alexandru si Hefaistion, 77
65. Femeile lui Michelangelo, 78
66. Bujorul, 79
67. Margaritarul, 80
68. Sentimente intime intre Leonardo si Mona Lisa ? , 81
69. Goya a pictat-o si a iubit-o pe ducesa de Alba, 82
70. Rubens - o dragoste tandra cu Helene, dar fatala, 83
71. Cainele, prietenul nostru, 84
72. Rata pe lac, 86
73. Panta Rey, 87
74. Plansul stelelor, 88
75. Creierul meu - vulcan in eruptie ideatica, 89
76. Retelele neuronale incandescente, 90
77. Jalea oitei, 91
78. Inversiunea in memorie, 92
79. Aspiratia spre armonie, 93
80. Imaginatia, 94
81. Inteligenta, 95
82. Memoria, 96

        - 9 -


83. Gandirea, 98
84. Afectivitatea, 99
85. Eros uneste jumatatile, 100
86. Aristotel despre fericire, 101
87. Gradualitatea in fericire, 102
88. O definitie a adevarului, 103
89. Nonadevarul e identic cu falsul, 104
90. Falsul intentionat e minciuna, 105
91. Calitatile adevarului, 106
92. Seneca si Montesquieu despre Cicero, 107
93. Legea - intelepciunea suprema a culturii, 108
94. Descrierea si clasificarea virtutilor, 109
95. Virtutea ca aptitudine, 110
96. Prin inteligenta Diogene a scapat nevandut, 111
97. Diogene cersea inteligent, 112
98. Filip, regele Macedoniei si Diogene 113
99. Imparatul Alexandru si Diogene 114
100. Thales multumea soartei pentru cele trei daruri, 115

                  ANEXA

          I.      Floarea alba de cires, 116
          II.    Analiza psihologica a crimei, 124
         III.    Roxelana, 128
         IV.    Fluturasul, 142
         V.     Finalis, 143
          VI.   Cantecul din urma al Lebedei, 146


     




                       

                                   - 10 -        

                     
 INTRODUCERE : ESEU DESPRE POEZIILE HAIKU

                             
                         Haiku este un gen de poezie scurta, densa ca ideatie, care exprima fenomene ale naturii, legate de sentimentele omenesti. Are o rima minima si un ritm armonios.
N-am gasit o talmacire a acestui termen. Dar un alt cuvant, inrudit cu acesta si, se pare mai vechi, “Hokku”, inseamna in japoneza “vers de inceput” Insa haiku aspira sa fie mai mult decat atat si anume un “Poem complet, independent” si nu doar un termen dintr-un sir. Poezia haiku este cea mai populara creatie din Japonia. Se estimeaza ca in aceasta tara exista circa zece milioane de scriitori haiku, dar cei mai multi o fac pentru propria lor placere, fara sa dea publicitatii poeziile.
                         Primul Simpozion International de Haiku a fost organizat in Japonia pe data de 11 iulie 1999, sub patronajul Asociatiei de Haiku. La incheierea Simpozionului a fost dat publicitatii “Manifestul Haiku din Tokio, 1999”, cu sapte puncte, intre care se spune : “Criteriul esential pentru haiku va fi originalitatea”. La 19 martie 1991 s-a constituit “Societatea Romana de Haiku”, al carei presedinte, din 2010, este poetul Valentin Nicolitov.
                         Fara sa fie o definitie, Shiki spune : “Haiku-ul este un instantaneu al realitatii, inrudit cu fotografia”.
                         Se cunosc zece categorii estetice ale haiku : 1. Sa exprime o stare emotionala intensa; 2. Eternul; 3. Efemerul;
4. Frumusetea naturii; 5. Patosul fata de lucruri; 6. Negativitatea (lipsa de spirit); 7. Tristetea declinului; 8. Frumusetea austera; 9. Misterul singuratatii; 10. Supletea adanca, eleganta, naturaletea.





                                               - 11 -
                                                                       

                           La cele zece categorii estetice de mai inainte, am putea adauga si noi inca pe atatea : l. Haiku-urile sa cuprinda si fapte de cunoastere; 2. Pilde morale sau concluzii moralizatoare;  3. Generalul din lume, nu doar singularul; 4. Frumusetea fizica si
spirituala ale omului; 5. Maretia si diversitatea creatiilor spiritului (cultura); 6. Progresul prin bunurile materiale produse de inteligenta umana (civilizatia); 7. Optimismul mobilizator;
8. Sentimentul solidaritatii socio-umane, bazat pe prietenie si iubire; 9. Critica viciilor si promovarea valorilor; 10. Sa aiba un sens instructiv-educativ.                                              
                          Se cere ca haiku sa “Contina cel putin o imagine sau un cuvant care sa exprime anotimpul (kigo), in care acesta a fost scris”. Subiectele haiku se refera la natura, plante, flori, insecte etc. Pe Wikipedia, se da un exemplu de haiku, in care primul vers rimeaza cu ultimul :

                           Viata mea toata :
                           Frunze purtate de vant
                           In prag de toamna.

                           Haiku-urile scrise de noi nu satisfac, intru totul, regulile japoneze de elaborare. Nu impartasim insa aceste reguli ; ele sunt foarte greu de aplicat de catre cineva care nu are un cap de japonez pe umeri si o experienta indelungata. Adevaratele haiku-uri sunt numai in Japonia. Creatorii europeni si americani de haiku-uri se straduiesc sa se apropie de cele originare, din Tara Soarelui Rasare. Ea poate fi numita si “Tara haiku-urilor”, care ating aproape perfectiunea.





                                              - 12 -

                                             
                           Si totusi, se consemneaza : din 1882 “Libertatea
poeziei japoneze este totala” (2, p. 190). Se renunta la normele
stricte, chiar rigide, care incorseteaza creatia poetica haiku.
Libertatea e compatibila cu diversitatea, functie de spatiul geografic, particularitatile culturale, traditiile creatiei poetice, etc. Daca libertatea e totala si toleranta fata de diversitate trebuie sa fie totala.
                          Tinand seama de natura meditativ-reflexiv-interpretativa si generalizatoare a pieselor compuse de noi, socotim ca aceasta lucrare, impreuna cu cele 20 de  categorii estetice-filosofice ale acestui gen de poezie, consemnate mai inainte, fundamenteaza, de fapt, filosofia poeziilor haiku. Acest volum pune la dispozitia publicului cititor o suta de poezii haiku. Speram ca aceasta lucrare sa fie unica in Romania si inedita in lume.

                                BIBLIOGRAFIE

                           1. Haiku. De la Wikipedia, enciclopedia libera.
                           2. Octavian Simu, Civilizatia japoneza
                               traditionala, Bucuresti, Editura Stiintifica si
                               Enciclopedica, 1984.

                                      Autorul                  
                                                                       10 iunie 2013

                       
                                                       

                                           - 5 -
                 

      PRIETENI CITITORI


      Autorul acestei lucrari a mai semnat inca cinci volume de poezii (stihuri), publicate in anii anteriori, de editura Matrix Rom, din Bucuresti :


      l. Ferestre spre interior (2007) ;
     2. Daimoni creatori (2009) ;
     3. Poeme si catrene (2011) ;
     4. Dialoguri filosofice (2012) ;
     5. Imperativus moralis (2012) .

   
     Sunt fericit sa va pot spune ca in  anul 2013, prin bunavointa domnului Ioan Craciun, directorul Editurii Ars Docendi, mi se ofera posibilitatea de a publica, un nou volum intitulat “Filosofia poeziilor haiku. 100”.
   
     Despre noul volum, titlul spune totul. Daca doriti detalii despre poeziile haiku, cititi, va rog, “Introducere”.
      In ceea ce priveste continutul lucrarii, prefer sa fie o surpriza placuta pentru domniile voastre.


     Ion Moraru                

                                            18 iunie 2013