DEFINITII SI CAUZE ALE AGRESIVITATII
Lumea, in care traim, e din ce in ce mai agresiva. Cresterea demografica, micsorarea spatiului vital si scaderea resurselor alimentare, contribuie si ele la cresterea agresivitatii. Spatiul de locuit devine tot mai scump si mai inaccesibil paturilor sarace: a aparut “Omul strazii”; “Copilul strazii”. Strada e spatiul lor locativ. In timp ce, privilegiatii vremii, se lafaiesc in vile somptuoase ! Alte inegalitati sociale, cum ar fi polarizarea: la un pol bogatia; la altul saracia, cu o patura de mijloc firava economic. Toate acestea, ce tin de CALITATEA VIETII, vor mari agresivitatea, vor face din om, tot mai mult, un "homo agresivus"; relatiile dintre oameni vor deveni tot mai tensionale si mai conflictuale. Vor creste afectiunile psihice: anxietatea, angoasa, depresia, frustrarea, pesimismul, apatia, tentativele de sinucidere etc.
Dar ce este agresivitatea si care sunt cauzele ei ? Agresivitatea e definita uneori drept comportament destructiv si violent (P. P. Neveanu, 1978, p. 34); Unii autori concep agresivitatea ca rezultat al frustrarii (W. Scott, J. Dollard, 1939); Stilul autoritar si primitiv in educatie, genereaza agresivitate (R. Seors) Grupurile conduse autoritar, cand se elibereaza de sub tutela, devin agresive (R. White, 1939); Agresivitatea crescuta, de dupa Revolutia din 1989, se explica si prin acest fenomen: grupurile, conduse dictatorial, dupa eliberare, in libertate, si-au defulat haotic energiile, indelung refulate, devenind, prin exces energetic, nedirectionat constructiv, agresive; Periferiile oraselor, locuite de oameni defavorizati material, genereaza si promoveaza agresivitatea (A. Storr, 1969); Agresivitatea e conceputa drept tendinta de a ataca (N. Sillamy, 1996); Orice comportament orientat intentionat spre a aduce prejudicii unei anumite personae e considerat agresiv (R. A. Baron, 1977); Agresivitatea e cauzata de o mutatie genetica (C. Maximilian, L. Poenaru, M. Bembea, 1996, p. 300);
Tendinta de a face rau altuia e considerata agresivitate (J. Laplanche, J. B. Pontalis, 1994, p. 34); Se scrie despre “pulsiuni agresive” (A. Adler, 1908); Agresivitatea e o consecinta a efectului refulat (K. Homey, 1998, p. 52); Impulsurile sexuale, cat si abstinenta sexuala, genereaza agresivitate (W. Reich, 1955, p. 169-170); Un autor scrie despre tendintele destructive la om si despre placerea lui de a practica agresivitatea (E. Fromm, 1983, p. 326); Se face o clasificare a tipurilor de agresivitate (N. Mitrofan, 1996, p. 429); Agresivitatea e o urmare a lipsei stapanirii de sine (K. Leonhardt, 1972, p. 95-98); Agresivitatea e asimilata cu anomia (de la gr. a = fara; nemos = lege; adica fara lege, sau impotriva legii), conceputa ca dezordine sociala (E. Durkheim, 1983); Comportamentul agresiv cit si cel pacifist se invata prin educatie (I. Eibl-Eibesfeldt, 1995, p. 149-151); Agresivitatea, comportamentul deviant sunt rezultatele subculturii (S. Radulescu, 1998, p. 129); Rasturnarea sistemului de valori genereaza un comportament agresiv-deviant crescut (R. Rascanu, 1997, p. 237-240); Iarasi, o situatie specifica tarii noastre, de dupa Revolutia din 1989; Teoria “Conflictului social” explica agresivitatea prin inegalitatea sociala (R. Quinney); (I. Moraru, A. Antonescu, 2002, p. 22-38); Agresivitatea e generata si de configuratia astrelor (I. Moraru, 2006, p. 69-75).
Biserica, credinta, mai ales prin asimilarea Decalogului de catre credinciosi, pot face foarte mult, pentru ameliorarea situatiei, impreuna cu moralitatea laica..Cum sa transformam "homo agresivus" in "homo culturalis" sau in “homo religiosus” ? Cultura, inclusiv cea religioasa, este antidotul la relele din prezent si viitor. Omul incult, ignorantul e dominat de instinctele sale ancestrale agresive. Cum sa facem sa fie dominat de ratiune, religiozitate, moralitate laica si crestina, de cultura ? Se cere un nou Platon, un
nou Pericle din Antichitatea greaca; un Tertullian (fondator de
religie); un Sf. Augustin (episcop si filosof); un Toma de Aquino
(teolog si filosof); o noua Renastere, asemanatoare celei italiene si un nou Lorenzo Magnificul al lumii contemporane; O noua echipa de enciclopedisti, ca in Franta : un Voltaire, Diderot, Rousseau. Un nou Goethe si un nou curent “Sturm und Drang”, ca in Germania; Noi epoci luminoase ca acelea de sub domniile lui Stefan cel Mare, Neagoe Basarab si Constantin Brancoveanu. Luminile, luminile, luminile, stiintei si culturii, pot ameliora situatia.! Dar in ce directie merg lucrurile in lume ? Am impresia ca se misca in sens invers decat ar trebui ! Scoala, principalul izvor de cultura si civilizatie, de formare a unei personalitati armonioase si pacifiste, se afla, la noi, intr-o mare criza: absenteismul, abandonul scolar, cresterea agresivitatii in scoli, subfinantarea, incat multe scoli au ajuns o ruina, lipsa combustibilului in sezonul rece, salariile de mizerie ale cadrelor didactice, scaderea interesului generatiei tinere pentru carte; inlocuirea cartii cu internetul etc., sunt semnale ale crizei. Institutiile culturale (biblioteci, camine, cinematografe), cate au mai ramas, sunt in mare suferinta. Sa nu mai vorbim de faptul ca generatia tanara e inclinata preponderent spre distractie si sex, decat spre munca si cultura !
CU CAT CALITATEA VIETII, CULTURA SI STIINTA DE CARTE SCAD, CU ATAT AGRESIVITATEA CRESTE. E o relatie legica, atat de evidenta, incat nu mai trebuie demonstrata. Exista totusi o limita a cresterii agresivitatii sociale, dincolo de care societatea se transforma in haos.
Pe cand o miscare sociala-culturala, poate sub denumirea “Cultura in colectivitati”, care sa atraga majoritatea intelectualilor (laici si teologi), spre a elabora si aplica, un Program complex de formare culturala-pacifista a indivizilor si grupurilor, cu o sustinere temeinica a guvernului, MAI ALES, IN CEEA CE PRIVESTE, IMBUNATATIREA CALITATII VIETII ?
Situatia e in mana guvernantilor. Ei pot s-o amelioreze !; Dar, mai intai, trebuie sa devina constienti de acest imens pericol – cresterea alarmanta a agresivitatii individuale si sociale !
5 aprilie 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu