DESPRE AUTOR

DESPRE AUTOR SI PUBLICATII


ION MORARU

Nascut in comuna Gusoeni,

judetul Valcea, la 10 februarie

1932 ;


Licentiat in psihologie (1960) ;


Doctor in filosofie (1973) ;


Profesor universitar(1990) ;


Presedinte al Subcomisiei de Inventica

a Academiei Romane (1992-1996) ;


Presedinte-fondator al Asociatiei Romane

de Psihologie Haologica (2000) ;


Membru al Academiei de Stiinte din

New York (1995) ;


Decan al Facultatii de Psihologie-Sociologie

si Stiinte Politice a Universitatii Hyperion (2002).




Din lucrarile publicate :


MONOGRAFII SI MANUALE BAZATE

PE CERCETARI STIINTIFICE



1. Un model epistemologic-psihologic

al creativitatii tehnice (1980), lucrare distinsa

cu Medalia de Aur H. Coanda, clasa I, (1995) ;


2. Creativitatea sociala. Introducere in

socioeuristica (1981) ;


3. Actiunea sociala si comportamentul

individual. Premise pentru elaborarea

comportamentologiei (1986) ;


4. Strategii creative transdisciplinare.

Introducere in scientoeuristica (1992),

carte onorata cu Premiul "Ion Petrovici"

al Academiei Romane (1994) ;


5. Psihologia muncii, partea a doua,

Psihologia creativitatii (1993) ;


6. Cercetarea creativitatii si creatiei

prin metoda eurigramelor (1993) ;


7. Curs de psihoinventica (1994) ;


8. Stiinta si filosofia creatiei (1995) ;


9. Introducere in psihologia

manageriala (1995) ;


10. Psihologia creativitatii, vol. 1 (1997) ;


11. Psihologiaogia creativitatii, vol. 2 (1998) ;


12. Paradigma psihologiei haologice.

Aplicatii ale teoriei haosului

in psihologie (2000) ;


13. Misterul creatiei artistice ; Michelangelo-

daimonicul (2004) ;


14. Haosul - Cosmosul si geniile creatoare.

Introducere in psihologia haologica (2005) ;


15. Psihologia haologica (2006) ;


16. Michelangelo Buonarroti. Creativitatea

si creatia (2009).




TRATATE IN COLABORARE



1. Tratat de psihologie manageriala (1997) ;


2. Tratat de creatologie (1998).





POEZII



1. Ferestre spre interior (2007) ;


2. Daimoni creatori (2009) ;


3. Poeme si catrene (2011) ;


4. Dialoguri filosofice (2012) ;


5. Imperativus moralis (2012) ;


6. Genii si celebritati in versuri (2014) ;


7. Filosofia poeziilor Haiku 100, vol. 1 (2014) ;


8. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 2 (2014) ;


9. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 3 (2014) ;


10. Poezii Haiku despre ABBA (2014) ;


11. Poezii (2014) ;


12. Versuri (2014) ;


13. Stihuri (2014) ;


14 Idei in rime (2015) ;


15. Haiku profane si biblice (2015) ;


16. Diverse si sociale (2015).

luni, 16 decembrie 2013










HAIKU 150


FRIEDRICH NIETZSCHE


Mai bine sa pieri,
Decat sa urasti si sa ai temeri,
Mai bine de doua ori sa pieri ; pe scut,
Decat sa te faci urat si temut.
Aceasta ar trebui sa fie maxima suprema,
Fara nici o dilema :
Si norma de conduita, acasa si in public,
Pentru o societate bine organizata politic !

                                   14 decembrie 2013











HAIKU 149


IMMANUEL KANT


Sunt adevarate toate cele,
Care concorda intre ele,
Si cu legile intelectului notoriu,
Si nu contin nimic contradictoriu,
Au ratiuni temeinice de a fi adevarate,
Si din ele nu decurg judecati falsificate !











          HAIKU 147


DIOGENE DIN SINOPE


Platon a definit omul, din cate se spune,
Drept un animal biped si fara pene ;
Diogene, nemultumit, a jumulit un cocos,
Si ducandu-l  in sala de conferinte, pe usa din dos,
L-a aratat asistentei :
Iata omul lui Platon, conform definitiei !

                                14 decembrie 2013











 HAIKU 146


ARISTOTEL


Numai virtutea singura nu poate produce fericirea,
In schimb, viciul singur poate produce nefericirea ;
Inteleptul nu este fara patimi,
Ci moderat in patimi ;
Cel mai repede se uita recunostinta,
E un vis cu ochii deschisi, speranta !

                          14 decembrie 2013





Heraclit ...











          HAIKU 145


HERACLIT OBSCURUL DIN EFES


Intelepciunea semnifica,
Sa intelegi ratiunea cosmica
Ea fiind aceea care guverneaza,
Tot ce fiinteaza !

                   14 decembrie 2013












HAIKU 144


LEUCIP


Lumea se naste,
Cunoaste o dezvoltare,
Decade,
Si piere
In virtutea unei necesitati,
Fara amestecul vreunei zeitati !

          14 decembrie 2013










HAIKU 143


DEMOCRIT


Filosof atomist, dupa cum se stie,
Traind 109 ani, in intelepciune si modestie :
A amanat moartea trei zile,
Cu miros de paine calda, evitand ierburile ;
Ca sa treaca sarbatorile,
Sa nu-si intristeze, in ele, rudele.

                                     14 decembrie 2013











          HAIKU 142


THALES DIN MILET


Cel mai frumos este universul,
Cel mai mare e spatiul,
Cel mai iute e spiritul,
Cea ma tare e necesitatea,
E mai puternica decat zeitatea ;
Cel mai intelept e timpul :
El rezolva totul !

vineri, 13 decembrie 2013

Leul

       
HAIKU 141

LEUL

E regele animalelor,
E puternic, autoritar si are umor ;
Suparat,
Pe unii supusi i-a chemat,
Sa vina urgent la Palat,
Si cu asprime i-a criticat :
Pe Girafa, ca desi are inaltine, n-a observat,
Cum unii intrusi in teritoriu au intrat ;
Pe Iepure ca a pierdut intrecerea la fuga, bunaoara,
Cu o Caprioara ;
Pe Elefant, ca desi are o trompa puternica si mare,
Nu o foloseste suficient pentru amenajare.
Critica in stanga si-n dreapta pe fiecare,
Cat e ziua de mare,
Uneori are dreptate,
Alteori o face cu rautate ;
Dar nu-i place sa fie criticat
De nici un subordonat ;
Se amesteca in treburile tuturor,
Pe motiv ca le este, in grad, superior.
Tigrul, l-a acuzat de dictatura,
Si pentru lipsa de manageriala cultura ;
A dat ordin sa fie expulzat,
Din regat.
Foloseste justitia animalelor,
Ca un buzdugan, impotriva tuturor ;
Trebuie scolit de indata,
Sa invete democratia adevarata !

                   13 decembrie 2013

                       







HAIKU 140


VULPEA


Vulpisor,
Cea mai sireata din neamul animalelor,
De esti dornic de putin amor,
Si apelezi la vulpisor,
Prefera sa  vina la tine acasa,
La inceput doreste doar o masa ;
Ii place “cotetul”,
Te gigiuleste si isi negociaza pretul,
Iti pune o pilula galbuie,
Pe ascuns, in paharul cu sampanie
Te adoarme imediat,
Iar vulpisor se pune pe furat :
Te usureaza de bani, bijuterii, aparate,
Apoi dispare repede pe usa din spate !
Morala : domnilor,
Feriti-va de vulpisor !

                 13 decembrie 2013











HAIKU 139


PARLAMENTARII


Fac legi, vrei nu vrei,
Bune, in primul rand, pentru ei,
Iubesc vacantele,
Urasc sedintele ;
Isi micsoreaza obligatiile,
Ciupesc interdictiile :
Umbla la Codul Penal, probabil,
Sa-l faca pentru ei cat mai convenabil.
Le place luxul,
Si confortul.
Au uitat cu totul,
Cum traieste norodul ;
Domnilor, Parlamentul e al poporului,
Nu al profitorului !

                              13 decembrie 2013

joi, 12 decembrie 2013





HAIKU 138


COTOFANA


Decembrie ; Cotofana,
Hotomana,
A furat grauntele vrabiilor,
Si a cicanit la fereastra mea de la dormitor.
Are corp mic si coada mare,
Si-o infoaie la orice chemare.
Penajul e colorat  in alb si negru,
Crede ca e vedeta ; are tupeu integru :
Si contract la televiziune,
Sa croncane in difuzor, mai mult rele, decat bune ;
Se pricepe sa barfeasca,
Pe privitori, cu nimicuri, sa-i ademeneasca.
Tot orasul e invadat de cotofene,
Fasnete si unflate in pene ;
Prefera euro si dolari,
Se vind pe sume cat mai mari !

                   12 decembrie 2013












HAIKU 137


SFANTUL NICOLAE


Anul 300 d.H. ; Pe malul Marii Egee,
La Patara, s-a nascut pruncul Nicolae ;
Un locuitor, din acea localitate, bogat foc,
A pierdut toata averea la jocurile de noroc ;
Avea trei copile : inalte, suple gratioase,
Si nespus de frumoase ;
Nu putea sa le marite,
Fiindca nu avea zestre pentru fete.
A hotarat sa-si faca locuinta un bordel de noapte,
Si pe fecioare prostituate.
Inainte de a pune planul in aplicare,
S-a produs o minune mare :
A gasit intr-o covata,
O punga de galbeni, pe fereastra aruncata ;
A facut zestre bogata pentru prima fata,
Si i-au mai ramas ceva bani si pentru nunta.
Cu fata mijlocie s-a intamplat la fel,
A capatuit-o si pe ea cu un tinerel.


                    - 2 -


Inca o punga a fost aruncata in casa
Pentru ca fata cea mica sa ajunga mireasa :
Dar el pandise tot teritoriul,
Sa vada cine e binefacatorul ?
A descoperit cu mare bucurie,
Ca era Sfantul Nicolaie.
I-a multumit cu plecaciune,
Pentru acel mare bine.
El imparte si acum daruri, cu sfanta iubire,
De ziua lui, 6 decembrie, facand oamenilor fericire.

                                                   12 decembrie 2013


BIBLIOGRAFIE

1. Cristian Curte, Formula AS, NR. 1097 (46),
    5-12 decembrie 2013.






       
HAIKU 136



MITE KREMNITZ INTRE
EMINESCU SI MAIORESCU


Ca au existat sentimente
Intre poet si Mite
E aproape o certitudine
Acceptata de oricine :
Mite il pretuia mult ca poet talentat,
Dar nu se stie cat de mult si ca barbat :
Tinuta lui vestimentara si incaltarile,
Nu-i starneau sentimente durabile ;
Gesturile lui nu erau prea rafinate,
Aveau in ele parca o anumita duritate ;
Vocea lui la fel,
Nu era, din punct de vedere sonor, un model.
Aristocrata Mite,
Avea gusturi deosebite ;
Dar scrisul lui avea o unduire dumnezeiasca,
In stare pe oricine sa uimeasca.
Mite era cutremurata, de sub palarie pana la poale,
Cand citea poeziile sale.





                         - 2 -


Desi limba ei materna era germana,
Avea simt lingvistic ca sa priceapa poetic si romana.
Din Volumul de Poesii (1883), ale lui Eminescu,
Ingrijit de Maiorescu,
Se faceau lecturi in grup, la Peles, in fiecare seara ;
Regina si doamnele ei invatasera poeziile pe dinafara.
Nu se stie cat de mult prietenia lui cu Mite a avansat ?
N-a depasit cate un sarut, de Eminescu mai mult furat.
Sotul poetei Mite era medicul familiei regale,
Intre ea si el erau sentimente absolut normale.
Din pacate sora ei, Klara Kremnitz a decedat de cancer,
Titu Maiorescu a ramas, indurerat, cavaler :
Se pare ca in Jurnalul lui Maiorescu se gasesc cuvinte,
De admiratie si interes pentru Mite.
Este de presupus,
Ca poeta nu i-a oferit lui Maiorescu nici un avans in plus ;
Asadar, inca de la primul pas al inceputului,
Interesul lui Maiorescu pentru Mite a fost sortit esecului !

                                                                 11 decembrie 2013








HAIKU 135


CONTESA ANA DE NOAILLES

Frumoasa si talentata,
Romanca dupa tata,
Nascuta printesa,
Devenita contesa.
Poeta admirata,
Si pretuita :
Volumul (1901) “La Coeur Innombrable”
Are un succes remarcabil;
E aleasa imediat membra a Academiei Regale Belgiene,
Si membra a Academiei Franceze :
Aceasta din urma o pretuieste pentru vasta cultura,
Si ii acorda Marele Premiu Pentru Literatura ;
Devine prima femeie Comandor al Legiunii de Onoare,
Distinctie instituita de Napoleon cel Mare.
Nicolae Iorga o considera, cu marea sa autoritate :
“Cel mai mare poet francez”, pe necontestate.
Mai multi barbati i-au cucerit simpatia,
Dar ea iubea, mai presus de orice, poezia.

                                   11 decembrie 2013

ELENA VACARESCU








HAIKU 134


ELENA VACARESCU

Avea ca stramos mai indepartat pe Enachita Vacarescu,
Acela care a scris Testamentu’ ;
Se tragea dintr-o familie de boieri vestiti,
Si renumiti.
Elena Vacarescu (Elencuta) si-a facut educatia la Paris,
Si tot acolo a scris :
Era poeta, autoare de pise de teatru, prozatoare ;
A debutat in 1886 cu volumul “Chants d’Aurore”
Volumul a fost premiat,
De Academia Franceza imediat.
A fost aleasa membru de onoare al Academiei Romane,
Si laureata in doua randuri cu premiul Academiei Franceze.
A tradus in limba franceza pe Eminescu,
Blaga, Goga, Toparceanu, Vinea si Minulescu ;
Era frumoasa, inteligenta, talentata,
De multi barbati celebri curtata ;
A existat o iubire patimasa intre mostenitorul Coroanei,
Si Elena, una din domnisoarele de onoare ale reginei ;
A fost chiar logodita cu principele Ferdinand, viitorul rege,
Carol I s-a opus, din motive dinastice, se intelege !

                                                10 decembrie 2013















           HAIKU 133


PRINTESA MARTHA BIBESCU


Se spune ca printesa Martha Bibescu,
A fost mai influenta in diplomatie decat Titulescu.
Se tragea dintr-o familie de vita domneasca,
Intr-o manastire din Belgia a primit o educatie catolica,
La 16 ani s-a casatorit cu G.V. Bibescu de familie aleasa,
A primit, prin casatorie, titlul de printesa.
A trait mult timp la Paris,
Si tot acolo a scris ;
A scris si la castelul, atat de mult iubit, de la Mogosoaia,
De langa Bucuresti, in Romania :
Pe total 30-40 de romane ;
Cunoscute peste paralele si meridiane.
A fost onorata cu Legiunea de Onoare,
Si cu titlul de membru al Academei Regale Belgiene.
Stralucea prin frumusete, inteligenta, cultura si talent,
Era un exemplu de  femeie intelectual, fara precedent ;





                     - 2 -


A impletit armonios preocuparile
literare cu cele sentimentale :
A fost iubita de printul mostenitor al Germaniei,
Si de regle Spaniei ;
Iubitul francez Charles-Luis o ameninta cu sinuciderea,
Daca nu divorteaza ca sa se poata casatori cu ea. ;
A trait sentimente de dragoste frumoase, ca-n povesti,
Cu Christopher, atasatul militar Britanic la Bucuresti.
A fost printesa nobiliara,
Si principesa in literatura !

marți, 10 decembrie 2013

MARUCA




HAIKU 132


MARUCA


A avut politicianul casei, pe Mihai Cantacuzino,
Care dandu-i numele, printesa a facut-o ;
A avut muzicianul casei, pe celebrul George Enescu ;
Si filosoful casei, pe ilustrul filosof Nae Ionescu.
Pe care dintre ei mai mult l-a iubit ?
E greu de dovedit.
Cand, dintr-un accident de automobil, sotul ei a pierit,
Maruca nu s-a imbolnavit ;
A ramas vaduvioara,
Tanara si pusa pe aventura.
Dar cand Nae Ionescu a provocat ruptura ; in replica,
Maruca a facut o puternica criza psihica ;
S-a tratat in Austria, timp indelungat,
Pana ce s-a vindecat.
Aceasta criza psihica e un indicator,
Cu privire la intensitatea sentimentelor :
L-a iubit mai mult,
Pe acela, din cauza caruia, la despartire, a suferit mai mult !
George Enescu a trecut peste incidentele ei sentimentale :
L-a durut mult ; a avut puterea sa ierte, oferindu-i numele.
Drept compensatie,
Maruca i-a servit ca muza in creatie ;
Tocmai in momentul in care avea nevoie de motivatie,
Pentru a termina Opera Oedip, vestita sa compozitie !

                                                               10 decembrie 2013

luni, 9 decembrie 2013











HAIKU 130



FILOLOGUL SI PSIHOLOGUL


Regret ca nu sunt filolog,
Eu sunt psiholog,
Partea terminala e identica,
Dar cea initiala e specifica :
Filologul descompune vorbirea in partile ei componente,
Si o recompune din aceleasi elemente :
Ii invata regulile,
Si subtilitatile ;
Declina substantivele,
Conjuga verbele,
Defineste fiecare parte de vorbire,
Ii arata functiile gramaticale si ii da o denumire.
Vorbirea e un fenomen complex si dificil de studiat,
Istoria aparitiei limbilor e un miracol, inca nedezlegat !
Mai face si alte activitati complicate,
Eu nu le cunosc pe toate, fiindca nu sunt de specialitate.




               - 2 -



Ce face cu vorbirea filologul,
Infaptuieste cu persoana Psihologul :
Ii patrunde structura, functiile,
Ii numeste si descrie partile :
Temperamentul, bunaoara,
Si tipul de activitate nervoasa superioara ;
Caracterul, cu trasaturile sale,
Cele particulare si cele generale ;
Aptitudinea, vocatia si talentul specific,
Si geniul ca supremul element valoric.              
Sunt peste 20 de parti,
E greu sa le cuprinzi analitic in cateva carti.
Este foarte interesanta istoria psihologiei,
Se intrepatrunde, partial, cu cea a filosofiei.
Psihologul recurge si la experimente,
Pentru a masura partile componente.
Descrierea fara experiment,
E seaca, nu da nici un randament.
Iata doua profesii diferite, prin ele insele :
Amandoua interesante, frumoase si utile !
Daca si coopereaza,
Reciproc se imbogatesc si se innobileaza ;
Ele se intersecteaza prin Psiholingvistica,
O disciplina valoroasa, ambelor caracteristica !

                                                     8 decembrie 2013





       
HAIKU 131


SARMALELE DE CRACIUN


Sarmalele, puiul cu mujdei, piftia,
Sunt mancaruri nationale : Made in Romania.
Pentru sarmale ai nevoie de varza, bine murata :
Nici prea dulce, nici prea sarata,
Cu hrean si marar din belsug asortata,
Ca sa fie aromata ;
Iti mai trebuie si carne de porc, de buna calitate,
Slaba si grasa, jumatate, jumatate ;
Se da prin masina de tocat ;
Pui in ea : sare, piper, orez, bulion si marar uscat ;
Si ceapa marunt tocata,
Direct de la producator cumparata.
Infasori o lingura de carne, rasa,
Intr-o foaie de varza cu grija aleasa :
Inainte de a le pune la cuptor,
Asezi multe bucati de costita afumata prin interior.
Gospodinele care fac asa ceva de fiecare data,
Au deprinderi formate si nu gresesc la reteta.
Le fierbi pana ce se rumenesc la suprafata,
Apoi le servesti, cu mamaliguta.
Si cu o ceasca de tuica buna,
Fiarta sau rece ; poate sa fie chiar si de pruna.
Pofta buna la o asa mancare !
Sa-i facem bucataresei Motete o urare !

                                     9 decembrie 2013











HAIKU 129


COLINDELE DE CRACIUN


Craciun fara colindatori,
E ca nunta fara lautari,
Pregatiti merele, nucile, covrigii,
Ca sa rasplatiti colindatorii,
Si ceva maruntis ; fie si o suma mai mare,
S-o impartiti egal la fiecare !
Chiar daca nu canta ei ca pe note,
Glasurile lor cristaline aduc bucurie in suflete ;
Intoneaza colindul : O, ce veste minunata !
E asa de frumos ; Mai ziceti-l inca o data !
Nu-i refuzati, deschideti-le usa casei, a apartamentului :
Ei sunt vestitorii Nasterii Domnului !

                                  8 decembrie 2013













HAIKU 128


COZONACII DE CRACIUN


Fara miros de cozonac,
Craciunul pare sarac.
Si cei din comert sunt crescuti :
Frumos rumeniti ;
Dar daca sub coaja cautati,
Constatati ca sunt sarac garnisiti.
Cozonacii de-acasa,
Sunt de inalta clasa :
Cu nuca, stafide, cacao si alte ingrediente,
Satisfac gusturile cele mai exigente !

                                7 decembrie 2013











          HAIKU 127


CARNEA DE CRACIUN

De porc, de curcan ?
Sau de fazan ?
Bogatul, dupa preferinta alege,
Daca le doreste pe toate, nu incalca astfel nici o lege ;
Considera ca doar carnea de porc, gatita si pusa pe masa :
E o hrana prea saracacioasa !
Saracul, daca are un codru de paine uscata,
Si o bucata de salam, considera ca masa de Craciun e bogata !
Cat de relativa e aprecierea,
E variabila, in raport cu averea !

                         7 decembrie 2013











HAIKU 126


VINUL DE CRACIUN

Sa mai bem un paharel !
De vin, soiul “Craciunel”
E cam tare,
De bei mult cade-n picioare :
Si mergi pe doua carari :
Inainte, inapoi, stanga, dreapta, de trei ori !
Pe eticheta sticlei se afla o scriitura :
Acest vin sa se bea cu masura !

                     7 decembrie 2013











HAIKU 124


COVRIGII DE CRACIUN

De Sfantul Craciun,

In ajun :

Poftiti, domniile voastre, musafiri dragi,

Iata, am pregatit un lighean de covrigi,

Sunt bine rumeniti,

Cu pofta sa-i mancati !

Daca va mai raman, in farfurii, pe masa,

Vi-i punem la pachet pentru acasa !

                               7 decembrie 2013



HAIKU 125
       

NASTEREA DOMNULUI


Orasul s-a imbracat in lumina,
Casa noastra de veselie e plina,
Bradul e impodobit,
Musafirii dragi au sosit.
Se aude clinchet de clopotei, diafan :
Il anunta pe Mos Craciun ;  N-a mai venit de-un an ;
Renii mugesc,
Si se opresc,
Din sanie coboara,
Mosul ; Cu un sac mare in spate si cu unul la subtioara:
Sunt cu jucarii,
Si dulciuri multe pentru copii ;
Pentru barbati are cadouri utile si ravase,
Pentru doamne, vesminte si bijuterii frumoase ;
Intre Cer si Pamant ingerii canta colinde,
Maica Sfanta, obosita de nastere, pe paie se intinde :
Iosif, sprijinit intr-un toiag,
Priveste la Prunc cu drag ;
Cei trei crai veniti de la rasarit au ingenunchiat,
Au oferit daruri scumpe si indelung s-au inchinat.
Vitele din Iesla au suflat peste prunc abur cald,
De pe bolta roiuri de stele luminoase cad ;
Dumnezeu Tatal deschide Portile Cerului,
Anuntand asfel omenirii Nasterea Pruncului !

                                                  7 decembrie 2013

sâmbătă, 7 decembrie 2013








HAIKU 123


UNUI INGINER CARE DORESTE
            SA DEVINA POET


Ocupa-te de inginerie,
Acolo esti priceput,
Si recunoscut,
Nu te amesteca in poezie !

Poezia cere talent, sau macar inclinatie
Sa imperechezi rimele,
Si sa nascocesti in minte versurile,
Nu se pot face fara un dram de vocatie !

Poezia cere daruire totala,
Nu se poate confectiona la freza,
Nici cu surubelnita sau cu cheia franceza,
Se naste din cultura profunda si universala.

Trebuie sa asimilezi un Everest de informatie,
Pastrata in memorie, prelucrata de gandire,
Asociata si combinata de imaginatie,
Slefuita de inteligenta si apoi metamorfozata in poezie .



                   - 2 -



In Antichitatea greco-romana,
Doar poetii erau incoronati cu lauri,
Li se recunostea harul de a fauri :
Cea mai diafana  exprimare umana !

                                7 decembrie 2013



vineri, 6 decembrie 2013







HAIKU 122


NOR

Nor, norisor,

Ai forma unui covor,

Iama si pe mine-n zbor,

Pana-n tara viselor !

 6 decembrie 2013


HAIKU 121


NEUTRINUL

       
Nu se stie nici macar daca are masa,
Dar e o particula  extrem de orgolioasa :
Pretinde ca a depasit viteza luminii,
A incurcat astfel pe mai toti marii savanti ai lumii :
Unii spun ca e adevarat ;
Altii, ca e o eroare provenita de la masurat.
Doua propozitii contradictorii,
Nu pot fi ambele pe calea erorii,
Nici pe drumul adevarului,
Conform unei legi a “Logicii” Stagiritului,
Cine decide in final ?
Un experiment crucial :
Au fost trimise cu aparatele
Neutrini, fascicule :
De la CERN, Geneva, Elvetia,
Pana la Gran Sasso, Italia,
Pe o distanta de 730 kilometri ;
Cu o eroare poate de cativa centimetri.
Experimentul subteran OPERA din Italia,
A confirmat semnalul de Neutrini provenit din Elvetia.
Au fost facute,
Pe tacute,
15.000 de microexperimente,
Cu neutrini, pe masurate ;
Rezultatele : Au avut o viteza, Neutrinii ;
Cu a 20-a parte a milionimii
Peste viteza in vid a luminii ;
Asa este : Stapaniti-va emotiile si bataile inimii !




                     - 2 -


Acest fapt, ce inca se mai verifica,
Daca va fi confirmat, in general, semnifica,
Fara drept de replica,
O a treia Mare Revolutie in Fizica :
Prima a facut-o Isaac Newton ;
A doua Albert Einstein ;
Va intra astfel pe pista,
O noua fizica, cea postrelativista !
Cine o va construi de jos si pana sus ?
O mare personalitate ? O echipa ? E greu de spus !
Cum va fi oare interpretata ecuatia
lui A. Einstein : E = mc2 ; Privind energia ?

Ion Moraru

                                       6 decembrie 2013


Datele stiintifice-tehnice din “Neutrinul”
au fost preluate din interesanta carte
“Pe langa vremuri” (2013), semnata
de prof. univ. dr. ing. Constantin Raduti ;
Ii exprim cele  mai calde multumiri autorului !

                                                   

joi, 5 decembrie 2013






HAIKU 120


ROMANITA SI GARGARITA

Pe-o floare de Romanita,
A sosit o Gargarita,
De atata greutate,
Floarea s-a inclinat pe-o parte :
Floricica, mititica,
Generoasa, frumusica,
Esti galbena, ai mult har,
Da-mi, te rog, un bobulet de nectar !
Chiar daca, dupa cum vad, ma  lingusesti,
De la mine nectar tot n-o sa primesti !
De nu mi-l dai cu bunavointa,
Ti-l rapesc prin forta !
De faci asa ceva te reclam pentru violare,
Si vei sta la inchisoare ;
Strange-ti picioarele !
Ca-mi zdrobesti petalele.
Gargarita suparata,
C-a fost refuzata,
Si-a lut de indata zborul,
Cerandu-i partenerului ei ajutorul :
Ca putin nectar, la alta floare, sa gaseasca,
Foamea sa si-o potoleasca !

                         5 decembrie 2013

marți, 3 decembrie 2013


              - 120 -


           MUSTAFA

         
Era fiul odaliscai Gulbahar si al lui Suleyman,
Pe cand acesta nu dvenise inca Sultan :
Era destept, curajos, ambitios, cat se poate,
Si se bucura de mare popularitate ;
In randurile civililor,
Dar mai ales in armata ienicerilor.
Ambasadorul Busbecq vorbeste, printre altele,
Despre “Insusirile sale remarcabile” ;
Iar ambasadorul Postel scrie ca era evident :
Mustafa era “Minunat de bine crescut si prudent”.
Toti il considerau mostenitorul tronului,
Dupa disparitia Sultanului.
Sa nu fi mai avut el oare rabdare,
Sa-i vina sorocul la inscaunare ?
A existat oare un complot pentru a-l detrona pe Suleyman,
Si al instala pe tron pe Mustafa drept sultan ?
Este doar o intrebare,
Fara nici un fel de justificare.
Dar Mustafa cunostea, desigur, planurile Roxelanei :
Daca unul din fii ei se urca pe tron, printul era condamnat,
Ca mutii Seraiului sa-i puna latul de gat, imediat.
Pe de alta parte, Roxelana nu se indoia nici un moment,
Ca daca Mustafa se urca pe tron, fii ei erau in pericol iminent :
Sa fie sugrumati, in mai putin de un an,
Dupa obiceiul otoman.
Asa stand lucrurile, a inceput razboiul : care pe care ?
Fara nici o crutare.


                                - 121 -


Roxelana avea de partea ei oficialitatile si pe Suleyman ;
Mustafa, ienicerii si popularitatea sa in tot Imperiul Otoman.
Roxelana a inceput sa lucreze ;
Si pe sultan sa-l influenteze :
Cum ca Mustafa cu ajutorul armatei, urma sa-l detroneze,
Si pe tronul lui, el sa se instaleze.
Repetandu-i mereu aceasta propozitie,
Suleyman a inceput sa ia o anumita pozitie,
De suspiciune,
Gandind cum anume avea sa se razbune :
“Sa fereasca Allah, ca Mustafa sa se pangareasca
atat de rusinos, incat tronul sa-mi rapeasca” !
L-a invitat pe Mustafa in tabara lui din Caramania,
Petru a-si justifica acuzatia :
Ducandu-se isi primejduia viata, foarte tare ;
Refuzand, intarea acuzatia de tradare.
Cum sa procedeze ?
Ca sa se salveze ?
A ales varianta cea mai curajoasa, de urmat,
Fiindca se stia nevinovat.
Cum in tabara a intrat,
A fost imediat insfacat.
Printul si-a mobilizat energia,
Si si-a sporit vitejia.
A contat si pe sprijinul ieniceritor,
Si pe armata, care-l va proclama imperator.
De aceasta s-a temut si Suleyman,
Ascunzandu-si cu premeditare odiosul plan :
A pus sa intinda panze in jurul cortului,
Impotriva auzirii din exterior a zgomotului :
Ca nimeni sa nu banuiasca nimic ;
Au recurs la acest siretlic.

                - 122 -

L-a dat pe mana mutilor,
Ca sa-i puna capat zilelor,
Printul s-a luptat cu ei vitejeste ; pana,
Ce era gata, gata sa-i rapuna,
Dar Sultanul a intervenit,
Si i-a amenintat cumplit,
Pentru lipsa de curaj si de pricepere,
In a executa aceasta necesara ucidere.
Coplesit de numarul lor,
Printul a cedat loviturilor,
L-au doborat la pamant,
Sufletul lui a fost luat de vant,
L-au expus pe un covor persan,
In fata cortului lui Suleyman.
Astfel Sultanul,
Si-a salvat, considera el, tronul.
Crima a avut un efect nimicitor,
Asupra ienicerilor :
Facandu-l nebun, batran, criminal, badaran,
Pe vestitul Sultan.
Furia lor s-a revarsat si Asupra Roxelanei,
Pe care au considerat-o partasa la instigarea crimei :
Ati ucis “Soarele cel mai stralucitor” ,
Care ar fi dat faima Otomanilor !
Crima a avut ecou puternic si peste hotare,
A fost blamata si de Vatican, intr-o scrisoare.

BIBLIOGRAFIE

1. Andre Clot, Viata lu Soliman Magnificul,
Bucuresti, Editura Artemis, 2012, p. 144-148.

                                                  3 decembrie 2013

                                         


luni, 2 decembrie 2013






HAIKU 119


INELUS


Invartecusi inelusi,

Pe-al cui deget intri acusi ?

Cine-si va inchide libertatea intre doua usi ?

Iar dupa noua luni va avea un bebelusi ?

Si se vor juca cu papusi ;

Se vor proteja de frigul iernii cu manusi ;

Mama duce in gradina, pentru plantat primavara doi tarusi ;

Vino in casa ! plange pruncul ; Stai ca vin acusi ;

Uf, ce urcusi !

                                                       2 decembrie 2013





HAIKU 118

CARE DIN ELE ?

Giri, giri, giri,
Omenirea e sortita pieirii :
1. O catastrofa cosmica a Galaxiilor ;
2. O invazie a extraterestilor ;
3. Un virus ucigator ;
4. O revarsare a Oceanelor ;
5. O mutatie catastrofala a genelor ;
6. O inmultire a bolilor
    fara tratamentul corespunzator ;
7. Din pricina noxelor ;
8. A unui razboi atomic nimicitor ;
9. A unui meteorit colosal ratacitor,
10. A distrugerii mediului inconjurator ;
11. Inmultirea in exces a oamenilor
12. Secatuirea resurselor solului ; Pamant neroditor ;
13 Epuizarea resurselor energetice
14. Intensificarea radiatiilor ;
15. Sau a dereglarii psihicului oamenilor ;
      Trecerea subconstientului din interior,
       in comportamentul exterior.

Iata o enumerare incompleta a cauzelor,
Una sau cateva ne pot arunca in lumea umbrelor ;
Cu mare probabilitate : 4, 8, 9, 10, 11, 12, pentru cititor ;
Dupa, nu va mai fi nici trecut, prezent sau viitor !

                                                             2 decembrie 2013
                                                                       





                                   

joi, 28 noiembrie 2013

IBRAHIM


Greco-turcul Ibrahim era un barbat falos,
Nu prea inalt, dar deosebit de frumos,
Avea tenul fin si alb ca laptele,
Il invidiau pentru aceasta toate femeile ;
Purta o barba mare, neagra si putin creata,
Pe care o peria cu grija in fiecare dimineata.
Barba contrasta cu tenul, la culoare,
Ceea ce ii marea farmecul si mai tare.
A trecut prin mai multe functii marunte,
Pana ce a fost numit Mare Vizir ; una de frunte.
A devenit prietenul si sfatuitorul sultanului,
Era un fel de alter ego al lui.
Avea in el totala incredere,
I-a cedat treptat mai toate atributiile de conducere,
Cu sora lui, Hatice l-a casatorit.
Astfel, cumnat i-a devenit.
Apartamentul lui,
Era vecin cu al sultanului
Ibrahim s-a distins si prin vitejie,
A participat la fiecare mare batalie.
In calitate de comandant suprem :
In batalii, sultanul intervenea doar in extrem ;
Pentru priceperea in batalii si vitejie,
A castigat a Ienicerilor intreaga simpatie.
Cum se face ca acest om, deosebit de talentat,
A fost la moarte condamnat ?
Iata care au fost imprejurarile
Si acuzatiile :


                           - 2 -


La inceput, Ibrahim era modest, timid si sfios,
Cu timpul a devenit extrem de orgolios :
Pretindea ca deciziile lui,
Sunt mai importante decat ale sultanului ;
Ca daca nu-i convin hotararile Magnificului,
Le aplica pe ale lui.
Spunea ca el poate oferi oricui orice donatie,
Fara ca stapanul sa-i faca vreo observatie ;
In multe situatii se aplica a mea vointa,
Nu a sultanului sentinta.
Zicea ca dintr-un randas el poate face un sultan,
In mai putin de un an.

Apoi, Hatice s-a plans sultanului,
De comportamentul sotului :
Care isi luase a doua sotie,
Pe Muhsine ; Si s-a facut de ras, oricine stie.

In al treilea rand, Ibrahim il ura de moarte
Pe Iskender Celebi, ministrul de finante.
Obtinu de la sultan sa fie din functie inlaturat,
Iar apoi sa fie la moarte condamnat.
Sultanul a suspectat,
Argumentele lui Ibrahim, dar totusi a cedat.
Ca in noaptea urmatoare,
Sa aiba vise ingrozitoare :
Celebi l-a amenintat,
Ca va fi chiar de catre el sugrumat.
Suleyman s-a speriat,
De acest vis ciudat :
S-a convins ca Ibrahim, prin argumente nefondate,
L-a detrminat sa faca aceasta mare nedreptate.
Celebi, inainte de a fi dus la locul de executie,
L-a acuzat pe Ibrahim de complot si de conspiratie

                        - 3 -


cu persanii ; Suleyman a fost foarte intrigat,
De afirmatia celui care urma sa fie executat.
Si a inceput sa se indoiasca,
De probitatea lui Ibrahim ; Si sa gandeasca :
Oare cat adevar are in ea aceasta afirmatie,
Despre complot si despre conspiratie ?
A fost facuta de Celebi doar ca sa se razbune,
Sau exista temeiuri pentru oarecare suspiciune ?

In al patrulea rand, cu ocazia unei campanii in Persia,
Ibrahim a facut o greseala care cerea mai mult decat demisia :
El s-a autointitulat serasker sultan,
Dupa modelul persan,
Unde, guvernatorii de provincie,
Aveau aceasta denumire si functie.
Ibrahim nu a facut-o cu intentie rea,
Ci doar ca sa-si mareasca autoritatea.
Dar Roxelana, dusmanca lui, a pedalat pe aceasta greseala,
Si l-a detertminat pe Suleyman sa-i ceara socoteala.
Sultanul a fost foarte furios de aceasta constatare,
A considerat-o, de-a dreptul, tradare :
Pe Pamant exista doar un singur sultan,
Acela care conduce Marele Imperiu Otoman !

Toate aceste greseli si inca altele s-au adunat,
In cugetul sultanului, care la moarte l-a condamnat :
1536, in dimineta lui 15 martie,
S-a constatat ca sentinta fusese pusa in executie,
Corpul lui Ibrahim, neinsufletit,
In Palatul Topkapi a fost descoperit.
Mutii Seraiului,
Au izbutit, cu greu, sa-i puna latul in jurul gatului,

              - 4 -


El s-a luptat cu ei vitejeste :
Dovada : hainele i-au fost sfasiate
A fost ingropat undeva, langa un boschet,
In mare secret,
Fara nici un semn,
Nici macar un stalp de lemn.
Hatice l-a aparat permanent in fata lui Suleyman,
Si la jelit, a purtat doliu, mai mult de un an.
Asa s-a sfarsit,
Cel care 13 ani, ca Mare Vizir, pe Suleyman l-a servit !

                                                         28 noiembrie 2013

BIBLIOGRAFIE

1. Andre Clot, Tragedia lui Ibrahim, “ Viata lui Soliman Magnificul” ,
    Bucuresti, Editura Artemis, 2012.


marți, 26 noiembrie 2013

FETITA CU CHITARA

Este o poezie frumoasa care reflecta adevarul din clasa sociala de jos din Romania . Sunt ca ea sute care plimba toate colturile Bucurestiului , din pacate multi parinti aleg calea usoara in viata sa faca un copil si sa-l trimita la cersit ca lumea se indura de el si ii da si lui un ban. Poezia imi aduce aminte de "Fetita cu chibriturile",  care imparte aceeasi poveste trista. Frumos scrisa bunicule !

               Silviu                                                           26 noiembrie 2013

Domnule primar Iohannis,


Va rog ajutati-o pe aceasta sarmana fetita sa-si implineasca macar
o parte din modestele ei visuri !
Va trimit alaturat poezia "Fetita cu chitara", inspirata din ziarul Click,
din 25 noiembrie 2013.
Desigur, poezia are si unele "licente poetice" ; Aceasta e menirea ei !
Va multumesc !

Prof. univ. dr. Ion Moraru

E-mail : ion_moraru32@yahoo.com

26 noiembrie 2013
       


FETITA CU CHITARA


Sibiu, 2013, sfarsit de noiembrie,
Afara fulguieste si e vijelie,
Ghemuita langa un zid al nustiucui,
Din centrul orasului,
Sta o fetita firava si palida, de 9 ani,
Are haine ponosite, ii e foame, nu are bani,
O chiama Sorana ; Canta la chitara,
Si tremura,
In eter zboara sunetele,
Pe obrajii ei rosii de vant ii curg lacrimile,
Textul melodiei e facut din suspine,
Si uneori din tuse ; e racita bine.
Nu intinde mana, nu cere,,
Ea ofera melodii triste, cu mare placere.
Din cand in cand cate un trecator se opreste,
Si o compatimeste,
Ii da cativa banuti, maruntis,
Cu un zambet rusinat ea ai ascunde, parca pe furis,
A cui esti copila ?
De ce primesti mila ?
Ai parinti, ai casa ?
De tine oare nimanui nu-i pasa ?
In ce clasa esti ?
Stii sa scrii, sa citesti ?
Am numai mama ; Pe tata nu-l cunosc ;
E bolnava, eu o ingrijesc ;
Ma asteapta sa-i duc paine,
O muiem in apa si o mancam si azi si maine.
Locuim intr-o camera mica, data de Primarie,

                   - 2 -


Platim 25 de lei pe luna chirie,
N-am mai platit-o de doua luni,
Fiindca n-am avut bani,
E plina de egrasie,
Nu are nici mobila, nici baie ;
Doar un pat din scanduri, ce scartaie,
Cu o saltea umpluta cu paie,
Toaleta e in curte,
Ploaie, zapada, ne ducem, pe vrute, pe nevrute.
Hainutele si aceasta chitara,
Le-am primit de la o colega, astaprimavara.
Sunt eleva in clasa a II-a,
Imi place romana si matematica.
Doamna care ii pusese intrebarile,
Clatina din cap si isi sulfa in batista narile.
Intristata, pe fetita o paraseste,
Dupa ce, cu cativa lei, o milueste.
Aceasta fetita, copila, are mai multi ani,
Decat visuri si, mai ales, decat bani.
Carnetul ei de eleva e plin de note bune,
Invatatoarele o vorbesc de bine.
Strange bani sa-si cumpere doua caite,
Costa 70 de lei ; ea nu mai are alte rechizite.
Viseaza sa se faca medic :
Cu halat alb, fara nici un petic,
Caci hainutele ei sunt peticite,
Pe spate si pe la coate ;
Sa faca injectii la copii,
Sa le dea sanatate si bucurii.
Mai viseaza o papusa Barbie,
Cu care sa faca baie in albie ;

                    - 3 -


Si un pom de Craciun, primul,
Caci n-a avut pana acum nici unul.
Vrea sa-l impodobesca cu beteala alba,
Si cu stelute, dispuse in forma de salba.
Voi sibieni, domnule primar Iohannis,
Va stiu milos si generos,
Ajutati-o  sa-si implineasca,
Macar acest modest vis si un pic mai bine sa traiasca !
Voi scolari, unii copii de bani gata,
Nu mai radeti de ea ; fiindca plange fata.
Ii reprosati ca vinde iconite,
Si canta la chitara pe ulite.
Voi nu stiiti ce este o saracie lucie,
Sa nu dati dovada de nimicnicie !
Daca sunteti educati bine si cu credinta,
Ajutati-va colega, aflata in suferinta !

Prof. univ. dr. Ion Moraru

E-mail : ion_moraru32@yahoo.com

                               26 noiembrie 2013


BIBLIOGRAFIE

1. Click, nr. 2075, 25 noiembrie, 2013



luni, 25 noiembrie 2013




HAIKU 117


INTROSPECTIA


Cineva facea confuzie,
Intre empatie si introspectie.
Empatia am vazut ce este,
Cu introspectia e alta poveste :
E o cunoastere orientata spre interior,
Extrospectia e orientate spre exterior.
Organele de simt sunt directionate spre afara,
Spre interior nu avem dotarea necesara.
Cu introspectia s-au facut exagerari,
Considerata singura metoda, uneori :
A psihologiei ;
Desigur, o eroare a metodologiei.
Pe masura ce a progresat experimentul,
Introspectia si-a pierdut creditul.
Totusi, ea nu trebuie total abandonata !
Isi are valoarea ei, limitata.

              25 noiembrie 2013

AUTOSUGESTIE MORTALA 1

       


HAIKU 116


AUTOSUGESTIA MORTALA


S.U.A ; 1982 ; E un caz unic :
S-a inchis accidental intr-un vagon frigorific ;
Barbatul a simtit ca-i ingheata corpul,
A scrijelit pe perete totul :
Sunt tot mai amortit,
Totul s-a sfarsit ;
Nu mai e nimic de facut ;
Astept moartea ; mi-e totul atat de temut !
Nu mai simt nici capul, nici mainile :
Sunt cuvintele mele, ultimele ;
Nu mai suport !
Cand a fost deschis vagonul l-au gasit mort.
Erau numai 13-14 grade C ; Ce ciudat efect ?
Sistemul frigorific nu functiona ; era defect !
Aer a existat,
Deci, nu s-a sufocat ;
Cauza mortii, medicul scria :
A fost autosugestia !

              25 noiembrie 2013

         


HAIKU 114


EMPATIA


Desigur, empatia,
Nu e acelasi lucru cu simpatia.
Empatia e formata, se zice,
Dintr-un ansamblu de procese psihice :
Din gandire, imaginatie, sentimente,
Vointa si alte ingrediente.
Prin empatie se intelege capacitatea,
De ati dedubla oarecum personalitatea,
Si a te transpune, temporar si partial,
In alta persoana, un referential,
Ca s-o intelegi foarte bine,
Asa cum te intelegi pe tine.
De exemplu actorul,
Care isi interpreteaza rolul :
El se transpune,
Intr-un personaj anume ; E o fictiune,
Orice om are empatie,
Dar in grade diferite, se stie :
De la un mare indice empatic,
(I.E.), la unul foarte mic :
Am cunoscut personae cu un I. Q. mare,
Dar cu I. E. lipsit de valoare.
Pot sa fie si persoane cu I.Q. mic,
Dar cu I. E. ridicat numeric !

              24 noiembrie 2013

duminică, 24 noiembrie 2013

       


HAIKU 115


LUPTA ORGOLIILOR

Nu va mai contrati !
Nu va mai ironizati !
Nu va mai acuzati !
Incetati ! Si colaborati !
Ce zic partenerii nostri din afara ?
Ei afla tot ce se petrece la noi in tara ;
Ne facem de rusine,
Si nu e bine.
Fiecare om are orgoliu, macar un pic,
Dar el nu e daunator cu nimic ;
E temperat,
Nu exagerat ;
Orgoliul prea mare e daunator,
Pentru voi, pentru tara, pentru popor.
Renuntati la hiperorgoliu !
Nu e facultativ, ci obligatoriu,
Asezati-va la o masa rotunda si jurati,
Sa colaborati !.
Pactul de coabitare,
A fost calcat, de ambii, in picioare.
Oamenii cu functii in stat, de mare onoare,
Nu le pot indeplini optim, fara colaborare.
Ea e un test pentru managerul eficient,
Daca nu l-a trecut, ramane repetent.
Nu puteti sa colaborati ?
Da-ti-va demisia, nu mai asteptati !
Nu sunteti potriviti pentru functii inalte,
Cautati-va servicii in alta parte !

                         24 noiembrie 2013

sâmbătă, 23 noiembrie 2013

       


HAIKU 113


SPIRITUL


Nu e bine a se confunda psihicul,
Cu spiritul ;
Psihic, orice om are,
Spiritele sunt insa foarte rare :
Se gasesc doar la persoanele,
Care au asimilat cultura si culturile,
Le-au interiorizat in memorie,
Opereaza cu ele in gandire si in vorbire
Si in mod curent,
Le-au transformat in norme de comportament.
Analizeaza-i  conduita unui om oarecare,
Plus gandirea si vorbirea, ca sa vezi cat spirit are.
Spiritul se definitiveaza la o varsta matura :
Cand ai asimilat un munte de cultura !

                                  24 noiembrie 2013

       


HAIKU 112

STIHUITORUL

Dupa 6 volume de poezie publicate eu tot preget,
Sa ma autointitulez poet :
Sunt doar un stihuitor,
Priceput oarecum la rima si cu putin umor.

Nu ma pot compara cu marii poeti ai Romaniei
Ar fi o dovada de orgoliu si de lipsa a modestiei :
Cu Alecsandri, Eminescu,
Blaga, ori Paunescu.

Ei au avut stilul lor,
Eu pe al meu, mult inferior,
Dar astazi nu se mai poate scrie,
Dupa tiparele clasicilor, poezie.

Trebuie sa cautam modalitati noi de exprimare,
Metafore ne erodate prin repetare,
Termeni decenti cu ritm si muzicalitate,
Din vocabularul Limbii Romane, atat de bogate !

                                             23 noiembrie 2013




HAIKU 111


AUTOSUGESTIA

Uite care e chestia,
Ai psihic ceva ?
Te doare undeva ?
Practica autosugestia !

Pune subconstientul sa lucreze !
Rosteste si insista !
O propozitie optimista,
Corpul si psihicul vor incepe sa se invioreze :

"Am slabit sunt fericit !" sau :“Sunt puternic si sanatos !”,
Sau : "Doresc sa slabesc !" ; Repeta de zece ori, nu o data,
Seara si dimineata, cu vointa incordata,
O luna, doua, trei ... si vei arunca suferinta jos.

Trebuie sa stai intr-o pozitie relaxata,
Sa nu te mai gandesti la nimic,
Ca picatura ce sparge stanca : pic, pic, pic,
Vei distruge si tu, incet, suferinta incrancenata.

Poate ca ea nu functioneaza pentru orice boala :
Pentru una care necesita operatie,
Sau o complexa medicatie,
Nici pentru oricare persoana normala.



                      - 2 -



Autosugestia e cel mai ieftin medic,
Nu-ti pretinde ceva in plic,
Nici in sacosa, un Wisky mare sau mic,
Iti da totul gratis si nu-ti cere nimic.

                        23 noiembrie 2013



HAIKU 110

ZAMBILA

Dintr-un bulb mic a iesit o mandra floare,

E albastra la culoare,

Are un parfum imbatator,

Ce-ti gadila papilele narilor,

E asezata la fereastra mea,

Si privesc din cand in cand la ea,

O iubesc tare !

E orientate spre soare,

O, tu, mandra floare !

Cat vei mai trai oare ?

Cand te vei ofili,

Tristetea nu ma va ocoli !

        23 noiembrie 2013


         


HAIKU 109


FRUMOASA DANSATOARE


Frumoasa dansatoare,
Face parte din familia pasarilor zburatoare :
Fiindca sta mai mult in aer,
Se inalta vertiginos spre cer,
Isi misca fustita in sus, si-n jos,
Zambeste radios,
Ochii, ca albastrul cerului,
Arunca sageti asupra privitorului.
Are corp de zeita,
Poarta pe cap o coronita.
Picioarele si mainile se misca armonios,
In sus, lateral si in jos.
E craiasa zanelor,
Frumoasa frumoaselor !
E plina de rotunjimi toata,
Are fata intens fardata.
Locuieste in Padurea adormita oare ?
Nu ! Ci in Padurea mereu miscatoare,
Caci se deplaseaza spre Sfantul Soare,
Spre Soare apune si spre Soare rasare.
Cand revine pe Pamant,
Presteaza un nou juramant :
Sa reinceapa dansul, vesnic iubit,
Fara de sfarsit !

                                23 noiembrie 2013



joi, 21 noiembrie 2013


 HAIKU 108
   

 PARINTELE IEREMIA


A fost mai intai matematician,
La Olimpiade, in liceu, Premiile III o data si I, an de an,
A obtinut doctoratul in S.U.A, la Universitatea Berkeley,
O carte de vizita impresionanta, cu adevarat temei,
A trait cu mare intensitate,
Printre cei 20 Laureati Nobel, cati are aceasta universitate.
“Annales de L’Institut Fourier”, in 2009, Teza i-a publicat,
Savantii francezi,  noutatea si originalitatea ei au apreciat.
A ajuns la o intelegere filosofica  a matematicii, cat se poate,
Exprimata prin concepte abstracte, de mare generalitate.
Are si talent de povestitor,
Comunica unele adevaruri matematice pe intelesul tuturor.
Este un intelept,
De fapt si pe drept.
La data cand aparea teza, el devenise calugar si parinte,
La Putna, urmand sa armonizeze matematica cu cele sfinte.
Se va putea oare ?
E o mare provocare !

Prof. univ. dr. Ion Moraru

                                               22 noiembrie 2013

BIBLIOGRAFIE

1. Calugarul matematician, Formula AS, anul XXIII,
nr. 1091, 26 octombrie 2013.

         


HAIKU 107


PRINTUL CHARLES


Nici in perioadele sale romantice, printul n-a facut sotiilor,
Atatea declaratii de dragoste cate Romaniei si romanilor,
Pretinde, mai in gluma, mai in serios,
Ca avem in comun un stramos :
Vlad Tepes e acela,
Vestitul Dracula :
E o legatura de sange intre dinastia Windsorilor,
Din care face parte printul si dinastia Basarabilor.
Iubeste cu pasiune tara noastra si mai ales Transilvania,
Vine in fiecare an sa-si reinoiasca placerea si bucuria.
Ramane uimit in fata salbaticiei Muntilor Carpati :
Ii considera ca pe niste frati.
Admira padurile de brazi, virgine,
Pasunile si fanetele parfumate de florile alpine,
Ele “Sunt o bijuterie ;
Din Coroana frumoasei Romanie “
Tara noastra pierde pe ora 3 hectare de padure,
Culcate la pamant de drujba si de secure.
Opriti taierile nejustificate !
Distrugeti natura ; va incarcati constiinta cu mari pacate.
Printul se infioara la gandul ca globalizarea totala,
Va distruge in Romania diversitatea culturala.
Ii invata pe oameni din Saschiz sa imbine traditionalul,
Cu modernul,
Orice exagerare,
E daunatoare.

            - 2 -


Sa promoveze turismul,
Dar pentru aceasta trebuie sa mareasca confortul :
Nu pe seama distrugerii vechiului,
Ci a introducerii cu delicatete a noului.
Oamenii de aici sunt harnici si capabili,
Cu totul si cu totul “remarcabili” ;
“Le suntem datori sa gasim o cale,
Care sa le pastreze cultura, traditiile si valorile”.
“Romania e minunata ! “
O tara de Dumnezeu binecuvantata.

Ion Moraru

                          21 noiembrie 2013

BIBLIOGRAFIE

1. Formula AS, anul XXIII, nr. 1094, 22 noiembrie, 2013.

miercuri, 20 noiembrie 2013

HAIKU 106


SFANTUL APOSTOL ANDREI


E considerat ocrotitorul Romaniei :
De apa, de foc si de efectele urgiei ;
Locuia in Dobrogea, intr-o pestera mica,
Sapata intr-o stanca :
Intr-o pestera ceva mai mare,
Ii adapostea pe pelerinii veniti pentru crestinare ;
Erau asezate nu departe de un parau cu noua izvoare.
Cu apa limpede si puternic tamaduitoare,
Unde a botezat pe primii oameni,
Deveniti prin botez crestini.
Un colind spune ca aici se afla Arca Cerului,
Si Talpa Raiului,
Este locul unde Sf. Andrei se ruga mereu,
Pentru crestini, la bunul Dumnezeu.
Acelasi colind spune,
Ca aici a venit si Decebal pentru rugaciune.
Romanii au fost crestinati, de Sf. Andrei, se pare,
Inaintea altor popoare ;
E un semn de inalta spiritualitate si civilizatie,
Pentru a noastra veche si crestina natie !

Ion Moraru

                                           21 noiembrie 2013




          STIMATE DOMNULE DIRECTOR GENERAL
          PROF. UNIV. DR. ANDREI CORBEA-HOISIE,


          As fi foarte bucuros daca prestigioasa Editura a
Univ. Alex. I. Cuza, din Iasi s-ar arata interesata de cartea mea
“GENII SI CELEBRITATI IN VERSURI”, de 160 pagini.
          Doresc un tiraj foarte mic, intrucat posibilitatile mele
financiare sunt extrem de reduse.
           Aceasta carte, in Poemul “Sabin Balasa” , cuprinde o
evocare a Universitatii Alex. I. Cuza, prin pictura din
Sala Pasilor Pierduti.
          Anexez la prezenta urmatoarele :
1. Cuprinsul lucrarii ;
2. Lista 1, cu cele 22 de carti personale publicate ;
3. Lista 2, cuprinzand 12 carti publicate in colaborare, intre care doua tratate ;
4. Lista 7, cu aprecieri ale unor personalitati, despre lucrarile mele ;
5. Poemul “Sabin Balasa”.
Va asigur de respectul meu deosebit !

Prof. univ. dr. Ion Moraru (pensionar) ;

E-mail : ion_moraru32@yahoo.com

20 noiembrie 2013

   

marți, 19 noiembrie 2013

                           Stimate domnule presedinte
                                   Emilian Bituleanu,

          Indraznesc a va adresa rugamintea sa binevoiti a aproba
 sponsorizarea editarii lucrarii mele intitulata “Genii si celebritati
in versuri”, de circa 150 de pagini.
          Lucrarea prezinta activitatea de creativitate si de creatie
 a celor 24 de personalitati geniale si celebre, in diferite domenii :
strategie, pictura, sculptura, muzica, poezie, filosofie, psihologie,
logica deontica etc.
          Am inteles ca intreaga activitate a Libra Internet Bank
e orientata spre inovatie. Inovatia e sora buna cu creativitatea,
creatia si inventia. Asadar, lucrarea semnata de mine iese in
intampinarea strategiei dvs. nobile si foarte moderne, de edificare
a unei institutii creative.
          De asemenea, am luat cunostinta de “Programul Libra
Cultural”, original si unic in Romania. Cartea mea satisface
cerintele acestui Program, pe urmatoarele coordinate :
a) Este o lucrare de cultura generala si de cultura
de specialitate. Ea ofera personalului institutiei dvs. elementele
de baza ale acestor forme de cultura ;
b) Contribuie la formarea unor aptitudini artistice, la
persoanele care au asemenea inclinatii. Majoritatea poemelor din
lucrare sunt dedicate unor mari artisti. Eu am predat studentilor
mei teoria potrivit careia initierea in arte dezvolta creativitatea,
 pentru oricare domeniu ;
c) Asimilarea informatiei din aceste poeme, in mod reflexiv
 contribuie la dezvoltatarea creativitatii si creatiei personalului si il
fereste de pericolul unei activitati rutiniere si repetitive,
daunatoare psihicului. In ANEXA, ultima lucrare se intituleaza
“Indreptar de creativitate” ;
d) Pentru Cercul de pictura, din institutia dvs., si el inedit,
cartea pune la dispozitia participantilor experienta de creativitate
si de creatie ale unor mari pictori (Leonardo, Rafael, Michelangelo,
Titian, Rubens, Goya, Grigorescu, Balasa). La fiecare personalitate

                                         - 2 -


lucrarea comenteaza si elementele de creativitate si de inovatie.
          Autorul va mentiona pe coperta interioara denumirea
bancii si multumirile cuvenite. Primul exemplar din lucrarea
tiparita va fi al domniei-voastre, cu dedicatie. Daca va fi nevoie,
subsemnatul isi ofera disponibilitatea de a consilia Libra Internet
Bank pe domeniile creativitatii, creatiei, inventiei si inovatiei, mai
ales in legatura cu metodele, tehnicile si procedeele de stimulare a
creativitatii.
          Anexam la prezenta urmatoarele :
1. Cuprinsul lucrarii ;
2. Lista 7, cuprinzand unele opinii ale creatorilor despre
cercetarile noastre in domeniile creativitatii, creatiei, inventicii
si inovatiei, premiate de Academia Romana (1994) si onorate cu
Medalia de Aur Henri Coanda, clasa I (1995).
          Astept decizia dvs. cu speranta !

          Prof. univ. dr. Ion Moraru (pensionar) ;

          E-mail :  ion_moraru32@yahoo.com

                                     
                                                                      22 octombrie 2013

Trimisa marti 22 octombrie 2013, ora 9,22 la :
E-mail : info@librabank.ro
           
         


 HAIKU 105


 FATA DE LA PAGINA 5


Are un mijlocel ,

Tras ca prin inel,

E frumoasa,

Gratioasa,

Ochioasa,

Si nabadaioasa.

De ce oare pozeaza in ziar ?

Ca sa-si gaseasca jumatatea ; Nu e in zadar !

                                 19 noiembrie 2013

luni, 18 noiembrie 2013




HAIKU 104


VISURILE


Ce  frumoase sunt visurile !

De ce se naruie cand deschidem genele ?

Cum sa le supunem ?

Si in viata reala, pe unele, sa le transpunem ?

                                      19 noiembrie 2013



HAIKU 103


TOAMNA


Frunzele au cazut la pamant,

Fiind spulberate de vant,

Pomii au ramas dezgoliti,

Si se jeluiesc ca vor fi de zapada troieniti !

                                         19 noiembrie 2013



               
HAIKU 102


E HAOS IN CASA REGALA BRITANICA


Regina Elisabeta a II-a e catolica,

Nora,  ducesa Camilla e alcoolica,

Nepotul, printul William se va urca pe tron, se pare,

Fiul, printul Charles,  generos, va subscrie la substituire ;

Ducesa Camilla il ameninta pe print cu divortul :

Oare din ce pricina ?

Aceea ca astfel nu va mai ajunge regina !

E haos in Casa Regala britanica,

Nu e liniste nici macar in sfanta zi de duminica.

                                                     18 noiembrie 2013

duminică, 17 noiembrie 2013


          STIMATE DOMNULE PRESEDINTE
          AL INSTITUTULUI CULTURAL ROMAN
                     DR. LILIAN ZAMFIROIU,


          Va rog sa-mi permiteti sa va propun o colaborare :
 cinstita, corecta, legala si reciproc profitabila :
          Eu va ofer un studiu nou, original si presupun valoros,
la care am lucrat cativa ani, cu intermitente,
intitulat “CULTURA POPOARELOR EUROPENE” .
          Studiul are 9 pagini si urmatoarea structura :
a) Mai intai am propus o definitie a culturii ;
b)  Apoi a fost descrisa metoda de cercetare ;
c) Am identificat domeniile in care un anumit
      popor european a creat cultura ;
d) Prin numararea domeniilor s-a obtinut o cuantificare
      simpla, exprimata prin relatia : (p d’ x d.’’), unde :
         p = poporul ;
         d’ = domeniile in care el a creat cultura, nominalizate;
         x = numarul domeniilor, variabil de la un popor
              la  altul ;
         d.’’ o prescurtare de la domenii ;
e) Au fost precizate nivelurile (1 – 5) de participare
      a respectivului popor la marea cultura europeana,
      functie de numarul d’ ;
f) S-a stabilit locul (I – XII) pe care il ocupa un
     anumit popor (tara) in sistemul culturii europene,
     functie de suma d’ ;
g) Lucrarea se incheie cu o schita pentru studiul
     calitatii actului de cultura.


                                    - 2 -


          Doresc pentru acest studiu suma de 9000 lei
(1000 de lei pe pagina) ; banii au o destinatie culturala :
sa platesc editurii publicarea lucrarii mele, ULTIMA
(am 82 de ani), intitulata “GENII SI CELEBRITATI
IN VERSURI”, de 160 pagini ; ar fi a 23-a carte semnata
de mine.
          Va mai propun inca o varianta : va rog sa aprobati
 tiparirea lucrarii mentionate mai sus la Editura I.C.R.,
 contra sumei de 9000 de lei. In aceasta acceptiune suma
 ramane tot la I.C.R. Se realizeaza doar un schimb echitabil:
 studiul meu contra tiparirii lucrarii subsemnatului de catre
 Editura I.C.R.
          Daca nici una din cele doua variante de mai inainte
 nu este posibila, va mai sugerez inca una : sa binevoiti
a onora acest studiu cu un premiu modest, pentru a putea,
cu ajutorul lui sa pltesc editura ca sa-mi tipareasca lucrarea.
          Cercetarea mea nu a mai fost publicata si urmeaza
sa fie oferita I.C.R. in premiera.
          Astept decizia domniei-voastre cu speranta ;
          Va multumesc anticipat pentru amabilitate !

          Prof. univ. dr. Ion Moraru (pensionar) ;

          E-mail : ion_moraru32@yahoo.com

                                                            18 noiembrie 2013
                         




       

sâmbătă, 16 noiembrie 2013

Confirmarea primirii mesajului si Poemul Mihai Eminescu

Parinte Ieremia,

Am primit mesajul sfintiei voastre si sunt incantat de faptul ca intre noi se poate stabili
o relatie de comunicare.
Nu stiu daca sfintia voastra e iubitoare de poezie. Dar matematica, in sferele ei cele
mai inalte e o pozie in simboluri. Desigur, matematica se face prin ratiune si se 
adreseaza gandirii. Poezia are si ea o parte rationala, dar se adreseaza afectivitatii
(sentimentelor, emotiilor, pasiunilor). Matematica trebuie sa explice, poezia trebuie, 
in primul rand, sa emotioneze.
Am placerea si onoarea de a va trimite Poemul Mihai Eminescu care, dupa cum

desigur stiti, are legatura cu Putna, prin congresul organizat si tinut acolo de tinerimea
studioasa de la Viena.
M-as bucura nespus sa stiu ca acest poem a fost pe placul sfintiei voastre !
Permiteti-mi sa va urez toate cele bune !
Prof. univ. dr. Ion Moraru                          E-mail: ion_moraru32@yahoo.com
                                      14 noiembrie 2013

Articolul "Calugarul matematician" si poezia "Geniul"

Buna ziua Domnului Profesor.



Va multumesc pentru gestul de a-mi scrie si pentru cuvintele frumoase.
M-am bucurat sa aud ca unele din cuvintele din articol v-au mers la
inima. Va multumesc si pentru poezie.

Cu ganduri bune si urari de sanatate,



      ierod. Ieremia

vineri, 15 noiembrie 2013

HAIKU 101

       


                     CURGEREA

                     De astazi pana maine,

                     Curge multa apa pe Dambovita :

                     Unii isi pierd viata,

                     Altii raman fara paine !

                             16 noiembrie 2013

            - 16O -


SPRE LIMANUL FERICIRII


Fie, ca iahtul in doi sa navigheze,
Cu panzele sus pe valurile vietii;
Trecerea Ecuatorului sa nu va intristeze,
Sa va pastrati elanurile tineretii.

Virtutea, busola sa va fie :
Sa va mentineti iubirea si bunatatea,
Sprijin sa gasiti in prietenie,
Sa va armonizati efortul cu cetatea !

Carma sa va duca la Limanul fericirii;
Pana acolo, sa nu va sperie greutatea !
Caci e scris in legile naturii :
Dupa furtuna sa vina seninatatea !

                            15 noiembrie 2013

joi, 14 noiembrie 2013

                 

TOTUL E DESERTACIUNE


Ca varsta, ati adunat un buchet de primaveri,
In acesta societate egoista, agresiva si neumana,
Unde nu se mai da nici la sarmani de pomana,
Va straduiti sa strangeti cat mai multe averi.

Bogatiile materiale sun perisabile
Cresc si scad dupa cotatia dolarului,
A euro, a francului elvetian si a aurului,
Sunt fluctuante si instabile.

Alergati dupa vile cu piscine.
Terenuri, masini de lux, apartamente,
Si alte, la moda, asemenea obiecte,
Aveti mari orgolii ; nu vreti sa fiti oricine.

Va educati in strainatate odraslele,
Pe bani grei ; doriti ca ele sa se ridice cat mai sus ;
Scopul scuza mijloacele: “Homo homini lupus !” ;
Dar ei raman, majoritatea, tot seci beizadele.

Noi am fost instruiti in natie,
Aproape de casa si de parinti,
Le-am alinat unele suferinti,
Si am facut in viata creatie.

Cultivati valorile spirituale !
Ele sunt perene,
Insensibile la vremuri si la vreme,
Singurele adevarate si inestimabile.


               - 2 -


Dumnezeul vostru e banul,
Sume cat mai multe,
In monede mari, nu marunte,
Va inchinati la el ca la Sfantul.

Sarmane fiinte, prinse in amagitoarea inselaciune,
Nu mai stiti de credinta, iubire, prietenie, generozitate,
Crezul vostru este : cat mai multe bunuri adunate,
Dar preceptul biblic spune : “Totul e desertaciune !”

Ion Moraru

                                                          14 noiembrie 2013




marți, 12 noiembrie 2013

CULTURA POPOARELOR EUROPENE

  1. DEFINITIE

           Cultura este o mare sinteza din tot ceea ce a creat geniul
           uman, de-a lungul veacurilor, in domeniile (in ordine
           alfabetica) : artei culinare, artei culte, artei populare,
           filosofiei, invatamantului, literaturii, mestesugurilor,
           modei, poeziei, stiintei, sportului, tehnologiei, teologiei,
           etc., sinteza care s-a materializat in imbunatatirea vietii
           materiale si spirituale ale oamenilor, in progresul
           societatii omenesti.

B. STRUCTURA STUDIULUI

     a)  Mai intai am propus o definitie a culturii ;
b) Am identificat domeniile in care un anumit popor
     european a creat cultura ;
c)     Prin numararea domeniilor am obtinut o cuantificare simpla,
     exprimata prin relatia: (p d’ x d.’’), unde :  
 p = poporul ;
 d’ = domeniile sale culturale nominalizate ;  
 x = numarul
     domeniilor, variabil de la un popor la altul ; 
d.’’ = o
     prescurtare de la domeni
d)    Au fost precizate calificativele ( 1 – 5 ), functie de numarul d.'' ;
e)     S-a stabilit locul pe care il ocupa un anumit popor (tara),
     functie de  suma d.'' (I – XII).
    
1. Desigur, studiul este relativ ; dar e bine ca exista ;
2. El nu e complet, cat priveste popoarele si domeniile;
3. Contine anumite erori de cunoastere si de interpretare;
4. E centrat numai pe dimensiunea cantitativa a culturii.


                                 - 150 -
                                  
 C. METODA

Identificarea domeniilor generatoare de cultura la diferite
popoare s-a facut prin METODA STATISTICA. Au fost
luate in consideratie doar domeniile majore, cu ecou
national si international, care tin de MAREA CULTURA.
S-a facut o analiza comparata a domeniilor diferitelor
popoare. Rezultatele au fost apreciate prin calificative
si transpuse in clasificari cuantificate, cu stabilirea locului
fiecarei culturi in sistemul culturilor. Desigur, metoda
statistica e prea simpla si nu e suficient de riguroasa;
Dar, deocamdata, autorul nu a gasit o alta metoda care
     sa fie compatibila cu acest studiu.
                                              
D. POPOARELE SI DOMENIILE CULTURII        
                                         
     De-a lungul istoriei, popoarele europene, au avut ponderi
     diferite in elaborarea culturii ( totul in ordine alfabetica) :

     AUSTRIECII: concertele de Anul Nou, medicina, muzica,
     patinaj artistic, psihanaliza, skiul, Opera din Viena,
     Universitatea din Viena = 8 d.'' ;
     
     BRITANICII: arta conservarii traditiilor, dramaturgie,
     filosofie, fotbal, istoria civilizatiilor, literatura,
     mecanica teoretica, patinaj artistic, psihologie,
     organizare parlamentara, poezie, stiinta comportamentului
     rafinat,
     tehnologie clasica, tehnologie nucleara, universitatile = 15 d.'' ;

     BULGARII: alfabetul chirilic, folclor, patinaj artistic = 3 d.'' ;

     CEHII: tenis, hochei pe gheata, patinaj viteza = 3 d.'' ;

     DANEZII: literatura pentru copii, skiul, tenis = 3 d.'' ;

     ELVETIENII: accelerator de particule elementare, bancile,
     ceasornicarie, epistemologie, fiziognomica, psihanaliza, 
     tenis = 7 d.'' ;

                                 - 151 -

   
     FINLANDEZII: logica deontica, skiul, patinaj artistic = 3 d.'' ;

     FRANCEZII: arhitectura, chimie, filosofie, inventica, istorie,
     literatura, lux-moda, matematica, medicina, muzeu celebru,
     patinaj artistic, pictura, religie, sculptura, sisteme de legi, 
     strategie,
     tehnologie nucleara, universitatile = 18 d.'' ;

     GERMANII: chimie aplicata, dramaturgie, filosofie,
     fotbal, literatura, matematica, muzica, poezie, psihanaliza,
     patinaj artistic, psihologie experimentala, religie, strategie,
     tehnologie clasica, universitatile = 15 d.'' ;
 
     GRECII ANTICI: arhitectura, istorie, literatura, medicina,
     oratorie, poezie, sculptura, tragedie = 8 d.'' ;
                                   
     ITALIENII: antropologie, arhitectura, arta culinara,
     astronomie, fotbal, muzica, pictura, patinaj artistic,  poezie,
     sculptura, skiul = 11d.''  ;

     MACEDONENII ANTICI: strategie = 1 d.'' ;

     NORVEGIENII: expeditii geografice, patinaj artistic,
     skiul = 3 d.'' ;

     POLONEZII: astronomie, folclor, matematica, muzica,
     praxiologie = 5 d.'' ;

     ROMANII ANTICI: arhitectura, inginerie, istorie, oratorie, 
     religie,
     sisteme de legi, strategie = 7 d.'' ;
                                         
     ROMANII: arta culinara, aviatie, dramaturgie, filosofie,
     folclor, gimnastica artistica, inventica, istorie, literatura, logica,
     matematica, medicina, mestesuguri populare, Muzeul Satului,
     muzica,  pictura, poezie, psihologie, sculptura, sociologie,
     tennis, universitatile = 22 d.'' ;

                                  - 152 -
                                                               
     RUSII: balet, chimie, cosmonautica, dramaturgie,
     fiziologie-medicina, folclor, gimnastica artistica,
     hochei pe gheata, inventica, literatura, logica, matematica,
     mestesuguri populare, muzeu celebru, muzica,
     psihologia cosmonautului, patinaj artistic, poezie,
     saritura cu prajina, tehnologie nucleara, tehnologie
     spatiala, universitatile = 22 d.'' ;

     SARBII: fotbal, tenis = 2 d.'' ;

     SPANIOLII: dramaturgie, expeditii geografice, fotbal, literatura,
     muzeu celebru, pictura = 6 d.'' ;

     STATUL VATICAN: arta, bradul de Craciun, diplomatie,
     pacificarea popoarelor, religie, strategie = 6 d.'' ;

     SUEDEZII: dinamita, Premiile Nobel, patinaj artistic, 
     skiul = 4 d.'' ;
                                                                            
     UKRAINIENII: folclor, psihologia delincventului = 2 d.'' ;

     UNGURII: arta culinara, folclor, matematica, muzica,
      patinaj artistic, poezie = 6 d.'' ;

     Din toate aceste domenii, si inca din altele, se formeaza
     MAREA CULTURA. Intr-o conceptie ingusta, ea era redusa,
     frecvent, doar la  literatu

E. CALIFICATIVELE

                       1.   0  d.'' =zero domenii ca participare la
                                            MAREA CULTURA ;
                                            Sunt unele popoare in aceasta
                                            situatie, ne nominalizate in studiu;                                                                     
                                            Ele au produs insa o CULTURA MICA,
                                            cu valoare locala. Nu exista popor fara 
                                            cultura
                                            (traditii, obiceiuri, practici, procedee,
                                            mestesuguri, cant, joc, sporturi, ritualuri,
                                            etc.).


                                                         - 153 -


                        2.   1 –    5 d.''   =   participare modesta 
                                                          la marea
                                                          cultura;

                        3.   6 –  10 d.'' =     participare buna;

                        4.   11 –15 d.'' =     participare foarte buna;

5.      16 –20 -   =     participare exceptionala.
             22 d.''
F. LOCUL

I.              Romanii si Rusii, la egalitate,
            fiecare cu cate 22 d.'' ;


II.              Francezii, 18 d.'' ;

               
III.             Britanicii si Germanii, la egalitate,
                                             fiecare cu cate 15 d.'' ;


IV.      Italienii, 11 d.'' ;


                    V.      Austriecii, Grecii antici, 8 d.'' ;

                                         
VI.      Elvetienii, Romanii antici,
           fiecare cu cate 7 d.'' ;


VII.        Spaniolii, Statul Vatican, Ungurii,
           fiecare cu cate 6 d.'' ;







    - 154 -







VIII.   Polonezii, 5 d '' ;

  IX. Suedezii, 4 d.'' ;                                      
     
  X.  Bulgarii, Cehii, Danezii, Finlandezii,
        Norvegienii,
        fiecare cu cate 3 d.'' ;

XI.       Sarbii, Ukrainienii,
         fiecare cu cate 2 d.'' ;

 XII. Macedonenii antici, 1 d.'' .
                                                      
                                 Cum se explica faptul ca popoarele nordice
                                 au cultivat mai putine domeni ale 
                                 culturii                            
                                 (doar 3  -  4),  decat alte popoare ?
                                 O ipoteza : clima a determinat aceasta situatie.
                                 Popoarele nordice au fost obligate sa se preocupe,
                                 in primul rand, de supravietuire intr-un mediu
                                 ostil si mai apoi, daca au mai avut timp si energie,
                                 sa se ocupe si de cultura.
                                 
                                 
                                                                                                                          
                 

                                                          
                      



                                - 155 -                     


G. SCHITA PENTRU STUDIUL CALITATII ACTULUI DE CULTURA

         
          Nu e greu de observat ca partea de mai inainte a studiului nostru abordeaza cultura doar din punct de vedere CANTITATIV  (numarul de domenii ale unui popor in care el a creat cultura).
          Desigur, cultura are si o dimensiune CALITATIVA ; Dupa opinia noastra, calitatea culturii poate sa fie definita drept UN SISTEM de cunostinte, reguli, norme (juridice, morale, estetice, comportamentale) principii, legi (ale stiintelor, tehnologiei, si juridice), constientizate, asimilate de catre indivizi si grupuri, interiorizate si devenite comportament individual si social.
          Calitatea culturii se reflecta in COMPORTAMENTUL indivizilor si al grupurilor. Calitatea scazuta a culturii se va reflecta intr-un comportament grosier, primitiv, agresiv ; Calitatea ridicata a
culturii se va exprima intr-un comportament manierat, politicos,
responsabil, pacifist, agreabil, creativ. Personalitatile cu o calitate a culturii ridicata, vor respecta legile si regulamentele formulate de institutiile sociale, cat si normele morale. Pe cata vreme, persoanele cu o calitate scazuta a culturii, le vor incalca permanent
          Tot aici se incadreaza RELATIA DINTRE CANTITATEA- CALITATEA CULTURII SI COMPORTAMENT : Cat de inalt e nivelul cantitatii-calitatii de cultura asimilata si constientizata, tot atat de dezvoltat e si comportamentul persoanei si al grupurilor : nivel de cultura cantitativ-calitativ scazut, comportament rudimentar ; nivel de cultura cantitativ-calitativ ridicat, comportament superior ; nivel de cultura cantitativ-calitativ foarte ridicat, comportament elevat. Admitem si exceptiile.


    - 156 -



          Este o relatie intre CALITATEA CULTURII SI CALITATEA VIETII Cultura inferioara, viata saraca in satisfactii si aspiratii ; cultura medie, viata cu satisfactii si aspiratii
bogate ; cultura superioara, viata cu satisfactii si aspiratii maxime
          De asemenea, exista o relatie de directa proportionalitate intre nivelul culturii unei colectivitati si progresul societatii. Dezvoltarea unei societati se face nu numai prin cantitatea si calitatea de bunuri materiale, ci si prin CALITATEA CULTURII : calitate inferioara a culturii, societate subdezvoltata ; calitate medie a  culturii, societate normal dezvoltata ; calitate superioara a culturii, societate armonios si multilateral dezvoltata. Exista un determinism nu numai de la economie la cultura, ci si de la cultura la economie. E bine sa se inteleaga ca INVESTITIA in cultura e, de fapt, o investitie in dezvoltarea societatii.
          Ar fi interesant de studiat RELATIA DINTRE CULTURA SI CIVILIZATIE : Cultura mica si civilizatie mare (popoarele nordice) ; Cultura mare si civilizatie mare ( francezii, britanicii, germanii, ) ; Cultura foarte mare si civilizatie mica (romanii, rusii, etc.) ; Care sunt explicatiile ? Una din explicatii, dupa opinia noastra, ar fi urmatoarea : cultura foarte mare, in cazul romanilor
si rusilor nu a fost constientizata, asimilata si interiorizata de personae si grupuri, decat partial, din diferite motive, spre a deveni comportament individual si social superior.
          Cultura, la aceste popoare, a fost transpusa prin constitutii, legi juridice, norme morale, regulamente, etc. in obligatii, permisiuni si interdictii (O.P.I. ; a se vedea Logica deontica), dare ele nu sunt in totalitate respectate de indivizi si colectivitati.



                                             - 157 -
                                    


          Pe cata vreme, cultura poparelor nordice a fost constientizata, asimilata, interiorizata, transpusa prin constitutii, legi juridice, norme morale, regulamente, etc. in O.P.I., care sunt respectate, in cvasitotalitatea lor, de catre indivizi si grupuri.
          Un indicator al calitatii culturii il constituie premiile obtinute
de un anumit popor (tara) : a) Premiile Nobel ; am ramas profund impresionat la aflarea stirii ca Universitatea Berkeley (California, S.U.A.) are 20 de Laureati ai Premiului Nobel ; b) Premiile (medaliile) mondiale la diferite discipline sportive : de aur, argint, bronz ;  c) Premiile (medaliile) Olimpice in sport : de aur, argint bronz ; d) Medaliile pentru cercetari stiintifice: de aur, argint, bronz ; e) Premiile, medaliile, diplomele nationale; f) Premiile, medaliile, diplomele nationale si internationale la diferitele  discipline artistice (sculptura, pictura, muzica, cinematografie, etc.); g) Premiile speciale oferite de jurii ; h) Premiile academiilor ; i) Brevetele de inventii la disciplinele tehnologice ;  j) Premiile in domeniul literaturii ; k) Premiile pentru poezie ;  l) Premiile olimpice pentru matematica, informatica, fizica, chimie, etc.
          Tema aceasta e deosebit de dificila, in ceea ce priveste cercetarea ei. Se cere alcatuita o echipa de cercetatori,
fiecare cu o anumita specializare (arta, literatura, stiinta, tehnologie, filosofia culturii, etc.).

                                                            12 noiembrie 2013