- DEFINITIE
Cultura este o mare sinteza din tot ceea ce a creat geniul
uman, de-a lungul veacurilor, in
domeniile (in ordine
alfabetica) : artei culinare, artei
culte, artei populare,
filosofiei, invatamantului,
literaturii, mestesugurilor,
modei, poeziei, stiintei, sportului,
tehnologiei, teologiei,
etc., sinteza care s-a materializat
in imbunatatirea vietii
materiale si spirituale ale oamenilor,
in progresul
societatii omenesti.
B. STRUCTURA
STUDIULUI
a)
Mai intai am propus o definitie a culturii ;
b)
Am identificat domeniile in care un anumit popor
european
a creat cultura ;
c)
Prin numararea
domeniilor am obtinut o cuantificare simpla,
exprimata prin relatia: (p d’ x d.’’),
unde :
p = poporul ;
p = poporul ;
d’ =
domeniile sale culturale nominalizate ;
x = numarul
x = numarul
domeniilor, variabil de la un popor la altul ;
d.’’ = o
d.’’ = o
prescurtare de la domeni
d)
Au fost precizate
calificativele ( 1 – 5 ), functie de numarul d.'' ;
e)
S-a stabilit
locul pe care il ocupa un anumit popor (tara ),
functie de suma d.'' (I – XII).
1. Desigur,
studiul este relativ ; dar e bine ca exista ;
2.
El nu e complet, cat priveste popoarele si domeniile;
3. Contine
anumite erori de cunoastere si de interpretare;
4.
E centrat numai pe dimensiunea cantitativa a culturii.
- 150 -
C. METODA
Identificarea
domeniilor generatoare de cultura la diferite
popoare
s-a facut prin METODA STATISTICA. Au fost
luate
in consideratie doar domeniile majore, cu ecou
national
si international, care tin de MAREA CULTURA.
S-a
facut o analiza comparata a domeniilor diferitelor
popoare.
Rezultatele au fost apreciate prin calificative
si
transpuse in clasificari cuantificate, cu stabilirea locului
fiecarei
culturi in sistemul culturilor. Desigur, metoda
statistica
e prea simpla si nu e suficient de riguroasa;
Dar,
deocamdata, autorul nu a gasit o alta metoda care
sa fie compatibila cu acest studiu.
D. POPOARELE
SI DOMENIILE CULTURII
De-a
lungul istoriei, popoarele europene, au avut ponderi
diferite in elaborarea culturii ( totul in
ordine alfabetica) :
AUSTRIECII: concertele de Anul Nou, medicina,
muzica,
patinaj
artistic, psihanaliza, skiul, Opera din Viena,
Universitatea din Viena = 8 d.'' ;
BRITANICII: arta conservarii traditiilor,
dramaturgie,
filosofie, fotbal, istoria civilizatiilor,
literatura,
mecanica teoretica, patinaj artistic,
psihologie,
organizare
parlamentara, poezie, stiinta comportamentului
rafinat,
rafinat,
tehnologie clasica, tehnologie nucleara,
universitatile = 15 d.'' ;
BULGARII: alfabetul chirilic, folclor,
patinaj artistic = 3 d.'' ;
CEHII: tenis, hochei pe gheata, patinaj
viteza = 3 d.'' ;
DANEZII: literatura pentru copii, skiul,
tenis = 3 d.'' ;
ELVETIENII: accelerator de particule
elementare, bancile,
ceasornicarie,
epistemologie, fiziognomica, psihanaliza,
tenis = 7 d.'' ;
tenis = 7 d.'' ;
- 151 -
FINLANDEZII: logica deontica, skiul,
patinaj artistic = 3 d.'' ;
FRANCEZII: arhitectura, chimie, filosofie,
inventica, istorie,
literatura,
lux-moda, matematica, medicina, muzeu celebru,
patinaj artistic, pictura, religie, sculptura,
sisteme de legi,
strategie,
strategie,
tehnologie nucleara, universitatile = 18 d.'' ;
GERMANII: chimie aplicata, dramaturgie,
filosofie,
fotbal, literatura, matematica, muzica,
poezie, psihanaliza,
patinaj
artistic, psihologie experimentala, religie, strategie,
tehnologie clasica, universitatile = 15 d.'' ;
GRECII ANTICI: arhitectura, istorie,
literatura, medicina,
oratorie, poezie, sculptura, tragedie = 8 d.'' ;
ITALIENII: antropologie, arhitectura, arta
culinara,
astronomie, fotbal, muzica, pictura,
patinaj artistic, poezie,
sculptura,
skiul = 11d.'' ;
MACEDONENII ANTICI: strategie = 1 d.'' ;
NORVEGIENII: expeditii geografice, patinaj
artistic,
skiul = 3 d.'' ;
skiul = 3 d.'' ;
POLONEZII: astronomie, folclor, matematica,
muzica,
praxiologie = 5 d.'' ;
ROMANII ANTICI: arhitectura, inginerie,
istorie, oratorie,
religie,
religie,
sisteme de legi, strategie = 7 d.'' ;
ROMANII: arta culinara, aviatie,
dramaturgie, filosofie,
folclor,
gimnastica artistica, inventica, istorie, literatura, logica,
matematica, medicina, mestesuguri populare,
Muzeul Satului,
muzica,
pictura, poezie, psihologie, sculptura,
sociologie,
tennis,
universitatile = 22 d.'' ;
- 152 -
RUSII: balet, chimie, cosmonautica, dramaturgie,
fiziologie-medicina, folclor, gimnastica
artistica,
hochei pe gheata, inventica, literatura, logica,
matematica,
mestesuguri
populare, muzeu celebru, muzica,
psihologia cosmonautului, patinaj
artistic, poezie,
saritura cu prajina, tehnologie nucleara, tehnologie
spatiala,
universitatile = 22 d.'' ;
SARBII: fotbal, tenis = 2 d.'' ;
SPANIOLII: dramaturgie, expeditii geografice,
fotbal, literatura,
muzeu
celebru, pictura = 6 d.'' ;
STATUL VATICAN
pacificarea popoarelor, religie, strategie = 6
d.'' ;
SUEDEZII: dinamita, Premiile Nobel, patinaj
artistic,
skiul = 4 d.'' ;
skiul = 4 d.'' ;
UKRAINIENII: folclor, psihologia
delincventului = 2 d.'' ;
UNGURII: arta culinara, folclor,
matematica, muzica,
patinaj artistic, poezie = 6 d.'' ;
Din toate aceste domenii, si inca din
altele, se formeaza
MAREA CULTURA. Intr-o conceptie ingusta, ea
era redusa,
frecvent, doar la literatu
E. CALIFICATIVELE
1. 0 d.'' =zero domenii ca participare la
MAREA CULTURA ;
Sunt unele popoare in aceasta
situatie,
ne nominalizate in studiu;
Ele au
produs insa o CULTURA MICA,
cu valoare locala. Nu exista popor fara
cultura
cultura
(traditii, obiceiuri, practici,
procedee,
mestesuguri,
cant, joc, sporturi, ritualuri,
etc.).
etc.).
- 153 -
2. 1 – 5 d.'' = participare
modesta
la marea
cultura;
la marea
cultura;
3. 6 – 10 d.'' = participare
buna;
4. 11
–15 d.'' = participare
foarte buna;
5. 16 –20 - = participare
exceptionala.
22
d.''
F. LOCUL
I.
Romanii
si Rusii, la egalitate,
fiecare
cu cate 22 d.'' ;
II.
Francezii, 18 d.'' ;
III.
Britanicii si
Germanii, la egalitate,
fiecare cu cate 15 d.'' ;
IV. Italienii,
11 d.'' ;
V. Austriecii, Grecii antici,
8 d.'' ;
VI. Elvetienii,
Romanii antici,
fiecare
cu cate 7 d.'' ;
VII. Spaniolii, Statul
Vatican
fiecare
cu cate 6 d.'' ;
- 154 -
VIII.
Polonezii, 5 d '' ;
IX. Suedezii,
4 d.'' ;
X. Bulgarii,
Cehii, Danezii, Finlandezii,
Norvegienii,
Norvegienii,
fiecare
cu cate 3 d.'' ;
XI.
Sarbii,
Ukrainienii,
fiecare
cu cate 2 d.'' ;
XII. Macedonenii
antici, 1 d.'' .
Cum
se explica faptul ca popoarele nordice
au cultivat mai putine domeni ale
culturii
culturii
(doar 3
- 4), decat alte popoare ?
O ipoteza : clima a determinat aceasta
situatie.
Popoarele nordice au fost obligate sa se preocupe,
in
primul rand, de supravietuire intr-un mediu
ostil si mai
apoi, daca au mai avut timp si energie,
sa se ocupe si de cultura.
- 155 -
G. SCHITA PENTRU STUDIUL CALITATII ACTULUI DE CULTURA
Nu e greu de observat ca partea de
mai inainte a studiului nostru abordeaza cultura doar din punct de vedere
CANTITATIV (numarul de domenii ale unui
popor in care el a creat cultura).
Desigur, cultura are si o dimensiune
CALITATIVA ; Dupa opinia noastra,
calitatea culturii poate sa fie definita drept UN SISTEM de cunostinte, reguli,
norme (juridice, morale, estetice, comportamentale) principii, legi (ale stiintelor,
tehnologiei, si juridice), constientizate, asimilate de catre indivizi si
grupuri, interiorizate si devenite comportament individual si social.
Calitatea culturii se
reflecta in COMPORTAMENTUL indivizilor si al grupurilor. Calitatea scazuta a
culturii se va reflecta intr-un comportament grosier, primitiv, agresiv ;
Calitatea ridicata a
culturii se va exprima
intr-un comportament manierat, politicos,
responsabil, pacifist,
agreabil, creativ. Personalitatile cu o calitate a culturii ridicata, vor respecta
legile si regulamentele formulate de institutiile sociale, cat si normele
morale. Pe cata vreme, persoanele cu o calitate scazuta a culturii, le vor
incalca permanent
Tot aici se incadreaza RELATIA DINTRE
CANTITATEA- CALITATEA CULTURII SI COMPORTAMENT : Cat de inalt e nivelul
cantitatii-calitatii de cultura asimilata si constientizata, tot atat de
dezvoltat e si comportamentul persoanei si al grupurilor : nivel de cultura
cantitativ-calitativ scazut, comportament rudimentar ; nivel de cultura cantitativ-calitativ
ridicat, comportament superior ; nivel de cultura cantitativ-calitativ foarte
ridicat, comportament elevat. Admitem si exceptiile.
- 156 -
Este o relatie intre CALITATEA
CULTURII SI CALITATEA VIETII Cultura inferioara, viata saraca in satisfactii
si aspiratii ; cultura medie, viata cu satisfactii si aspiratii
bogate ; cultura superioara,
viata cu satisfactii si aspiratii maxime
De asemenea, exista o relatie de
directa proportionalitate intre nivelul culturii unei colectivitati si
progresul societatii. Dezvoltarea unei societati se face nu numai prin
cantitatea si calitatea de bunuri materiale, ci si prin CALITATEA CULTURII : calitate
inferioara a culturii, societate subdezvoltata ; calitate medie a culturii, societate normal dezvoltata ; calitate
superioara a culturii, societate armonios si multilateral dezvoltata. Exista un
determinism nu numai de la economie la cultura, ci si de la cultura la
economie. E bine sa se inteleaga ca INVESTITIA in cultura e, de fapt, o
investitie in dezvoltarea societatii.
Ar fi interesant de studiat RELATIA
DINTRE CULTURA SI CIVILIZATIE : Cultura mica si civilizatie mare (popoarele
nordice) ; Cultura mare si civilizatie mare ( francezii, britanicii, germanii, )
; Cultura foarte mare si civilizatie mica (romanii, rusii, etc.) ; Care sunt
explicatiile ? Una din explicatii, dupa opinia noastra, ar fi urmatoarea :
cultura foarte mare, in cazul romanilor
si rusilor nu a fost
constientizata, asimilata si interiorizata de personae si grupuri, decat
partial, din diferite motive, spre a deveni comportament individual si social
superior.
Cultura, la aceste popoare, a fost
transpusa prin constitutii, legi juridice, norme morale, regulamente, etc. in
obligatii, permisiuni si interdictii (O.P.I. ; a se vedea Logica deontica),
dare ele nu sunt in totalitate respectate de indivizi si colectivitati.
- 157 -
Pe cata vreme, cultura poparelor
nordice a fost constientizata, asimilata, interiorizata, transpusa prin
constitutii, legi juridice, norme morale, regulamente, etc. in O.P.I., care
sunt respectate, in cvasitotalitatea lor, de catre indivizi si grupuri.
Un indicator al calitatii culturii il
constituie premiile obtinute
de un anumit popor (tara) :
a) Premiile Nobel ; am ramas profund impresionat la aflarea stirii ca
Universitatea Berkeley (California, S.U.A.) are 20 de Laureati ai Premiului
Nobel ; b) Premiile (medaliile) mondiale la diferite discipline sportive : de
aur, argint, bronz ; c) Premiile
(medaliile) Olimpice in sport : de aur, argint bronz ; d) Medaliile pentru
cercetari stiintifice: de aur, argint, bronz ; e) Premiile, medaliile,
diplomele nationale; f) Premiile, medaliile, diplomele nationale si
internationale la diferitele discipline
artistice (sculptura, pictura, muzica, cinematografie, etc.); g) Premiile
speciale oferite de jurii ; h) Premiile academiilor ; i) Brevetele de inventii la
disciplinele tehnologice ; j) Premiile
in domeniul literaturii ; k) Premiile pentru poezie ; l) Premiile olimpice pentru matematica,
informatica, fizica, chimie, etc.
Tema aceasta e deosebit de dificila,
in ceea ce priveste cercetarea ei. Se cere alcatuita o echipa de cercetatori,
fiecare cu o anumita
specializare (arta, literatura, stiinta, tehnologie, filosofia culturii, etc.).
12 noiembrie 2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu