Am onoarea si placerea de a va trimite studiul
“CULTURA POPOARELOR EUROPENE” , varianta 3,
pe care o consider definitiva.
Nu e greu de observat ca studiul nostru abordeaza cultura doar din punct de vedere CANTITATIV (numarul de domenii ale unui popor in care el a creat cultura).
Desigur, cultura are si o dimensiune CALITATIVA, formata din insusirile esentiale ale unui domeniu cultural. Daca Ministerul Culturii accepta propunerea noastra DE COLABORARE in studiul acestei teme, pasul urmator ar fi sa cercetam impreuna aceasta dimensiune : “STUDIU DESPRE CALITATEA CULTURII”. Mai intai ar trebui sa definim conceptul de “CALITATE A CULTURII” ; apoi sa descoperim “INSUSIRILE ESENTIALE ALE CALITATII CULTURII” in domeniile artei, literaturii, stiintei, tehnologiei etc. Insusirile sunt diferite, functie de domeniu. Dar, poate ca sunt si insusiri, mai generale, valabile pentru toate domeniile. Ramane de vazut !
Dupa opinia noastra, calitatea culturii poate sa fie definita drept UN SISTEM de cunostinte, reguli, norme (juridice, morale, estetice, comportamentale) principii, legi (ale stiintelor, tehnologiei, si juridice), constientizate, asimilate de catre indivizi si grupuri, interiorizate si devenite comportament individual si social.
Calitatea culturii se reflecta in comportamentul indivizilor si al grupurilor. Calitatea scazuta a culturii se va reflecta intr-un comportament grosier, primitiv, agresiv ; Calitatea ridicata a
culturii se va exprima intr-un comportament manierat, politicos,
responsabil, pacifist, agreabil, creativ. Personalitatile cu o calitate a culturii ridicata, vor respecta obligatiile, permisiunile si interdictiile, formulate de institutiile sociale. Pe cata vreme, persoanele cu o calitate scazuta a culturii, le vor incalca permanent.
- 2 -
Trebuie sa precizam METODA (METODELE) de cercetare. Sa facem o ANALIZA COMPARATA intre calitatea culturii diferitelor popoare, si sa stabilim o IERARHIE a lor, etc.
Tot aici se incadreaza RELATIA DINTRE CANTITATEA CULTURII SI COMPORTAMENT : Cat de inalt e nivelul cantitatii de cultura asimilata si constientizata, tot atat de dezvoltat e si comportamentul persoanei si al grupurilor : nivel de cultura cantitativ scazut, comportament rudimentar ; nivel de cultura cantitativ ridicat, comportament superior ; nivel de cultura cantitativ foarte ridicat, comportament elevat. Exista si exceptii.
Este o relatie intre CALITATEA CULTURII SI CALITATEA VIETII : Cultura inferioara, viata saraca in satisfactii si aspiratii ; cultura medie, viata cu satisfactii si aspiratii
bogate ; cultura superioara, viata cu satisfactii si aspiratii maxime.
De asemenea, exista o relatie de directa proportionalitate intre nivelul culturii unei colectivitati si progresul societatii. Dezvoltarea unei societati se face nu numai prin cantitatea si calitatea de bunuri materiale, ci si prin CALITATEA CULTURII : calitate inferioara a culturii, societate subdezvoltata ; calitate medie a culturii, societate normal dezvoltata ; calitate superioara a culturii, societate armonios si multilateral dezvoltata. Exista un determinism nu numai de la economie la cultura, ci si de la cultura la economie.
E bine sa se inteleaga ca INVESTITIA in cultura e, de fapt,
o investitie in dezvoltarea societatii.
Ar fi interesant de studiat RELATIA DINTRE CULTURA SI CIVILIZATIE : Cultura mica si civilizatie mare (popoarele nordice) ; Cultura mare si civilizatie mare ( francezii, britanicii, germanii, ) ; Cultura foarte mare si civilizatie mica (romanii, rusii, etc.) ; Care sunt explicatiile ? Una din explicatii, dupa opinia noastra, ar fi urmatoarea : cultura foarte mare, in cazul romanilor
- 3 -
si rusilor nu a fost constientizata, asimilata si interiorizata de personae si grupuri, din diferite motive, spre a deveni comportament individual si social superior.
Un indicator al calitatii culturii il constituie premiile obtinute
de un anumit popor (tara) : a) Premiile Nobel ; am ramas profund impresionat la aflarea stirii ca Universitatea Berkeley (California, U.S.A.) are 20 de Laureati ai Premiului Nobel ; b) Premiile (medaliile) mondiale la diferite discipline sportive : de aur, argint, bronz ; c) Premiile (medaliile) Olimpice in sport : de aur, argint bronz ; d) Medaliile pentru cercetari stiintifice: de aur, argint, bronz ; e) Premiile, medaliile, diplomele nationale; f) Premiile, medaliile, diplomele nationale si internationale la diferitele discipline artistice (sculptura, pictura, muzica, cinematografie, etc.); g) Premiile speciale oferite de jurii ; h) Premii ale academiilor ; i) Brevetele de inventii la disciplinele tehnologice ; j) Premiile in literatura ; k) Premiile pentru poezie ; l) Premiile olimpice pentru matematica, informatica, fizica, chimie, etc.
Tema aceasta e deosebit de dificila, in ceea ce priveste cercetarea ei. Se cere alcatuita o echipa de cercetatori,
fiecare cu o anumita specializare (arta, literatura, stiinta, tehnologie, filosofia culturii, etc.). Presupun ca Ministerul Culturii are suficiente personalitati pentru a forma o asemenea echipa complexa de cercetare.
Urmeaza sa stabilim, de comun acord, un plan de cercetare.
Astept decizia domniei-voastre !
Cu deosebit respect !
Prof. univ. dr. Ion Moraru (pensionar) ;
E-mail : ion_moraru32@yahoo.com
11 noiembrie 2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu