DESPRE AUTOR

DESPRE AUTOR SI PUBLICATII


ION MORARU

Nascut in comuna Gusoeni,

judetul Valcea, la 10 februarie

1932 ;


Licentiat in psihologie (1960) ;


Doctor in filosofie (1973) ;


Profesor universitar(1990) ;


Presedinte al Subcomisiei de Inventica

a Academiei Romane (1992-1996) ;


Presedinte-fondator al Asociatiei Romane

de Psihologie Haologica (2000) ;


Membru al Academiei de Stiinte din

New York (1995) ;


Decan al Facultatii de Psihologie-Sociologie

si Stiinte Politice a Universitatii Hyperion (2002).




Din lucrarile publicate :


MONOGRAFII SI MANUALE BAZATE

PE CERCETARI STIINTIFICE



1. Un model epistemologic-psihologic

al creativitatii tehnice (1980), lucrare distinsa

cu Medalia de Aur H. Coanda, clasa I, (1995) ;


2. Creativitatea sociala. Introducere in

socioeuristica (1981) ;


3. Actiunea sociala si comportamentul

individual. Premise pentru elaborarea

comportamentologiei (1986) ;


4. Strategii creative transdisciplinare.

Introducere in scientoeuristica (1992),

carte onorata cu Premiul "Ion Petrovici"

al Academiei Romane (1994) ;


5. Psihologia muncii, partea a doua,

Psihologia creativitatii (1993) ;


6. Cercetarea creativitatii si creatiei

prin metoda eurigramelor (1993) ;


7. Curs de psihoinventica (1994) ;


8. Stiinta si filosofia creatiei (1995) ;


9. Introducere in psihologia

manageriala (1995) ;


10. Psihologia creativitatii, vol. 1 (1997) ;


11. Psihologiaogia creativitatii, vol. 2 (1998) ;


12. Paradigma psihologiei haologice.

Aplicatii ale teoriei haosului

in psihologie (2000) ;


13. Misterul creatiei artistice ; Michelangelo-

daimonicul (2004) ;


14. Haosul - Cosmosul si geniile creatoare.

Introducere in psihologia haologica (2005) ;


15. Psihologia haologica (2006) ;


16. Michelangelo Buonarroti. Creativitatea

si creatia (2009).




TRATATE IN COLABORARE



1. Tratat de psihologie manageriala (1997) ;


2. Tratat de creatologie (1998).





POEZII



1. Ferestre spre interior (2007) ;


2. Daimoni creatori (2009) ;


3. Poeme si catrene (2011) ;


4. Dialoguri filosofice (2012) ;


5. Imperativus moralis (2012) ;


6. Genii si celebritati in versuri (2014) ;


7. Filosofia poeziilor Haiku 100, vol. 1 (2014) ;


8. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 2 (2014) ;


9. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 3 (2014) ;


10. Poezii Haiku despre ABBA (2014) ;


11. Poezii (2014) ;


12. Versuri (2014) ;


13. Stihuri (2014) ;


14 Idei in rime (2015) ;


15. Haiku profane si biblice (2015) ;


16. Diverse si sociale (2015).

marți, 3 decembrie 2013


              - 120 -


           MUSTAFA

         
Era fiul odaliscai Gulbahar si al lui Suleyman,
Pe cand acesta nu dvenise inca Sultan :
Era destept, curajos, ambitios, cat se poate,
Si se bucura de mare popularitate ;
In randurile civililor,
Dar mai ales in armata ienicerilor.
Ambasadorul Busbecq vorbeste, printre altele,
Despre “Insusirile sale remarcabile” ;
Iar ambasadorul Postel scrie ca era evident :
Mustafa era “Minunat de bine crescut si prudent”.
Toti il considerau mostenitorul tronului,
Dupa disparitia Sultanului.
Sa nu fi mai avut el oare rabdare,
Sa-i vina sorocul la inscaunare ?
A existat oare un complot pentru a-l detrona pe Suleyman,
Si al instala pe tron pe Mustafa drept sultan ?
Este doar o intrebare,
Fara nici un fel de justificare.
Dar Mustafa cunostea, desigur, planurile Roxelanei :
Daca unul din fii ei se urca pe tron, printul era condamnat,
Ca mutii Seraiului sa-i puna latul de gat, imediat.
Pe de alta parte, Roxelana nu se indoia nici un moment,
Ca daca Mustafa se urca pe tron, fii ei erau in pericol iminent :
Sa fie sugrumati, in mai putin de un an,
Dupa obiceiul otoman.
Asa stand lucrurile, a inceput razboiul : care pe care ?
Fara nici o crutare.


                                - 121 -


Roxelana avea de partea ei oficialitatile si pe Suleyman ;
Mustafa, ienicerii si popularitatea sa in tot Imperiul Otoman.
Roxelana a inceput sa lucreze ;
Si pe sultan sa-l influenteze :
Cum ca Mustafa cu ajutorul armatei, urma sa-l detroneze,
Si pe tronul lui, el sa se instaleze.
Repetandu-i mereu aceasta propozitie,
Suleyman a inceput sa ia o anumita pozitie,
De suspiciune,
Gandind cum anume avea sa se razbune :
“Sa fereasca Allah, ca Mustafa sa se pangareasca
atat de rusinos, incat tronul sa-mi rapeasca” !
L-a invitat pe Mustafa in tabara lui din Caramania,
Petru a-si justifica acuzatia :
Ducandu-se isi primejduia viata, foarte tare ;
Refuzand, intarea acuzatia de tradare.
Cum sa procedeze ?
Ca sa se salveze ?
A ales varianta cea mai curajoasa, de urmat,
Fiindca se stia nevinovat.
Cum in tabara a intrat,
A fost imediat insfacat.
Printul si-a mobilizat energia,
Si si-a sporit vitejia.
A contat si pe sprijinul ieniceritor,
Si pe armata, care-l va proclama imperator.
De aceasta s-a temut si Suleyman,
Ascunzandu-si cu premeditare odiosul plan :
A pus sa intinda panze in jurul cortului,
Impotriva auzirii din exterior a zgomotului :
Ca nimeni sa nu banuiasca nimic ;
Au recurs la acest siretlic.

                - 122 -

L-a dat pe mana mutilor,
Ca sa-i puna capat zilelor,
Printul s-a luptat cu ei vitejeste ; pana,
Ce era gata, gata sa-i rapuna,
Dar Sultanul a intervenit,
Si i-a amenintat cumplit,
Pentru lipsa de curaj si de pricepere,
In a executa aceasta necesara ucidere.
Coplesit de numarul lor,
Printul a cedat loviturilor,
L-au doborat la pamant,
Sufletul lui a fost luat de vant,
L-au expus pe un covor persan,
In fata cortului lui Suleyman.
Astfel Sultanul,
Si-a salvat, considera el, tronul.
Crima a avut un efect nimicitor,
Asupra ienicerilor :
Facandu-l nebun, batran, criminal, badaran,
Pe vestitul Sultan.
Furia lor s-a revarsat si Asupra Roxelanei,
Pe care au considerat-o partasa la instigarea crimei :
Ati ucis “Soarele cel mai stralucitor” ,
Care ar fi dat faima Otomanilor !
Crima a avut ecou puternic si peste hotare,
A fost blamata si de Vatican, intr-o scrisoare.

BIBLIOGRAFIE

1. Andre Clot, Viata lu Soliman Magnificul,
Bucuresti, Editura Artemis, 2012, p. 144-148.

                                                  3 decembrie 2013

                                         


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu