DESPRE AUTOR

DESPRE AUTOR SI PUBLICATII


ION MORARU

Nascut in comuna Gusoeni,

judetul Valcea, la 10 februarie

1932 ;


Licentiat in psihologie (1960) ;


Doctor in filosofie (1973) ;


Profesor universitar(1990) ;


Presedinte al Subcomisiei de Inventica

a Academiei Romane (1992-1996) ;


Presedinte-fondator al Asociatiei Romane

de Psihologie Haologica (2000) ;


Membru al Academiei de Stiinte din

New York (1995) ;


Decan al Facultatii de Psihologie-Sociologie

si Stiinte Politice a Universitatii Hyperion (2002).




Din lucrarile publicate :


MONOGRAFII SI MANUALE BAZATE

PE CERCETARI STIINTIFICE



1. Un model epistemologic-psihologic

al creativitatii tehnice (1980), lucrare distinsa

cu Medalia de Aur H. Coanda, clasa I, (1995) ;


2. Creativitatea sociala. Introducere in

socioeuristica (1981) ;


3. Actiunea sociala si comportamentul

individual. Premise pentru elaborarea

comportamentologiei (1986) ;


4. Strategii creative transdisciplinare.

Introducere in scientoeuristica (1992),

carte onorata cu Premiul "Ion Petrovici"

al Academiei Romane (1994) ;


5. Psihologia muncii, partea a doua,

Psihologia creativitatii (1993) ;


6. Cercetarea creativitatii si creatiei

prin metoda eurigramelor (1993) ;


7. Curs de psihoinventica (1994) ;


8. Stiinta si filosofia creatiei (1995) ;


9. Introducere in psihologia

manageriala (1995) ;


10. Psihologia creativitatii, vol. 1 (1997) ;


11. Psihologiaogia creativitatii, vol. 2 (1998) ;


12. Paradigma psihologiei haologice.

Aplicatii ale teoriei haosului

in psihologie (2000) ;


13. Misterul creatiei artistice ; Michelangelo-

daimonicul (2004) ;


14. Haosul - Cosmosul si geniile creatoare.

Introducere in psihologia haologica (2005) ;


15. Psihologia haologica (2006) ;


16. Michelangelo Buonarroti. Creativitatea

si creatia (2009).




TRATATE IN COLABORARE



1. Tratat de psihologie manageriala (1997) ;


2. Tratat de creatologie (1998).





POEZII



1. Ferestre spre interior (2007) ;


2. Daimoni creatori (2009) ;


3. Poeme si catrene (2011) ;


4. Dialoguri filosofice (2012) ;


5. Imperativus moralis (2012) ;


6. Genii si celebritati in versuri (2014) ;


7. Filosofia poeziilor Haiku 100, vol. 1 (2014) ;


8. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 2 (2014) ;


9. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 3 (2014) ;


10. Poezii Haiku despre ABBA (2014) ;


11. Poezii (2014) ;


12. Versuri (2014) ;


13. Stihuri (2014) ;


14 Idei in rime (2015) ;


15. Haiku profane si biblice (2015) ;


16. Diverse si sociale (2015).

luni, 6 ianuarie 2014

POEZIA HAIKU



                                                 
                                             - 6 -

POEZIA HAIKU

    
     Aceasta poezie e de sorginte japoneza. In Tara Soarelui Rasare sunt atatia scriitori de poezie Haiku, cat jumatate din populatia tarii noastre.
     In limba japoneza exista trei termeni asemanatori, intre care se fac confuzii uneori :
I.   Hokku, care inseamna vers de inceput ;
II.  Haikai, ce semnifica un sir lung de versuri ;
III. Haiku, cu intelesul de poem complet si independent.
Primii doi termini sunt mai vechi. Termenul Haiku, mai nou,
a aparut pe la 1890 si se leaga de numele lui Masaoka Shiki.
     Poezia Haiku are reguli fixe si foarte stricte : E o poezie scurta, de obicei de trei versuri, cu 17 silabe, dispuse pe primul vers 5 silabe, pe al doilea 7, pe al treilea 5 ; deci 5, 7, 5. Are o rima relativa, ritm si armonie semnificative. Exprima sentimente umane in relatie cu fenomenele naturii. In ultima vreme, japonezii au renuntat la regulile foarte constrangatoare, proclamand libertatea totala de creatie in poezia Haiku (3, p. 190).
     Aceasta poezie are la baza cele zece categorii estetice traditionale si zece categorii filosofice, propuse de autorul acestor randuri. Iata care sunt categoriile estetice :
                                        
1.    AVARE : Starea emotionala intensa, mai ales de bucurie,
                     optimism, frumusete armonioasa ;

2.    FUEKI :   Eternul, ceea ce este constant, dimensiune
                     atemporala ;

3.    RYUKO : Efemerul, ceea ce este vremelnic, dimensiunea
                      trecatoare a naturii ;
                                      - 7 -

4. MEI :        Frumusetea naturii, a inteligentei umane ;

5. MONO
    NO
    AVARE :  Patosul lucrurilor ;

6. MUSHIN : Negativitatea, lipsa de spirit, cu conotatii
                       din filosofia Zen, de nimicnicie ;

7. SABI :       Tristetea singuratatii, a declinului, a saraciei
                      acceptate, a timpului autodistrugator ;

8. WABI :     Frumusetea austera, melancolie, dezolare ;

9. YUGEN :  Misterul singuratatii, al insingurarii ;

  10. KARUMI : Simplitatea adanca a formei literare,
                      eleganta, naturalete.

     Consemnam, in continuare si cele zece categorii filosofice
     (Ion Moraru) :

1.    CUNOASTEREA : Haiku-urile sa cuprinda si fapte
                                     de cunoastere ;

2. MORALA :              Pilde morale si concluzii
                                      moralizatoare ;

3. GENERALUL :        Generalul din lume, nu doar
                                      singularul ;

4.    FRUMUSETEA       Frumusetea fizica si spirituala
    OMULUI :                a omului ;
                                                - 8 -

5. CULTURA :             Maretia si diversitatea creatiilor
                                      spiritului ;

6. CIVILIZATIA :        Progresul prin bunurile materiale
                                      produse de inteligenta umana ;

7. OPTIMISMUL :       Optimismul mobilizator ;

8. SOLIDARITATEA
    UMANA :                Sentimentul solidaritatii socio-umane,
                                     bazat pe prietenie si iubire ;

9. CRITICA :               Critica viciilor si promovarea valorilor ;

10. EDUCATIA :         Haiku-urile sa aiba si un sens instructiv-
                                      Educativ.

In cele zece categorii estetice formulate de japonezi accentul cade pe afectivitate (emotii, sentimente, pasiuni) ; Pe cata vreme, in cele zece categorii filosofice (Ion  Moraru), accentul e pus pe logica (notiuni, judecati, rationamente). Este evidenta diferenta de simtire dintre un japonez si un roman.

BIBLIOGRAFIE

1.    Wikipedia, Internet ;
2.    Ion Moraru, Filosia poeziilor Haiku 100, Bucuresti,
Editura Ars Docendi, 2014 ; 
3. Octavian Simu, Civilizatia japoneza traditionala,
    Bucuresti, Editura Stiintifica si Enciclopedica, 1984. 
     
                                    
  Autorul.

                                                          16 decembrie 2013.





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu