DESPRE AUTOR

DESPRE AUTOR SI PUBLICATII


ION MORARU

Nascut in comuna Gusoeni,

judetul Valcea, la 10 februarie

1932 ;


Licentiat in psihologie (1960) ;


Doctor in filosofie (1973) ;


Profesor universitar(1990) ;


Presedinte al Subcomisiei de Inventica

a Academiei Romane (1992-1996) ;


Presedinte-fondator al Asociatiei Romane

de Psihologie Haologica (2000) ;


Membru al Academiei de Stiinte din

New York (1995) ;


Decan al Facultatii de Psihologie-Sociologie

si Stiinte Politice a Universitatii Hyperion (2002).




Din lucrarile publicate :


MONOGRAFII SI MANUALE BAZATE

PE CERCETARI STIINTIFICE



1. Un model epistemologic-psihologic

al creativitatii tehnice (1980), lucrare distinsa

cu Medalia de Aur H. Coanda, clasa I, (1995) ;


2. Creativitatea sociala. Introducere in

socioeuristica (1981) ;


3. Actiunea sociala si comportamentul

individual. Premise pentru elaborarea

comportamentologiei (1986) ;


4. Strategii creative transdisciplinare.

Introducere in scientoeuristica (1992),

carte onorata cu Premiul "Ion Petrovici"

al Academiei Romane (1994) ;


5. Psihologia muncii, partea a doua,

Psihologia creativitatii (1993) ;


6. Cercetarea creativitatii si creatiei

prin metoda eurigramelor (1993) ;


7. Curs de psihoinventica (1994) ;


8. Stiinta si filosofia creatiei (1995) ;


9. Introducere in psihologia

manageriala (1995) ;


10. Psihologia creativitatii, vol. 1 (1997) ;


11. Psihologiaogia creativitatii, vol. 2 (1998) ;


12. Paradigma psihologiei haologice.

Aplicatii ale teoriei haosului

in psihologie (2000) ;


13. Misterul creatiei artistice ; Michelangelo-

daimonicul (2004) ;


14. Haosul - Cosmosul si geniile creatoare.

Introducere in psihologia haologica (2005) ;


15. Psihologia haologica (2006) ;


16. Michelangelo Buonarroti. Creativitatea

si creatia (2009).




TRATATE IN COLABORARE



1. Tratat de psihologie manageriala (1997) ;


2. Tratat de creatologie (1998).





POEZII



1. Ferestre spre interior (2007) ;


2. Daimoni creatori (2009) ;


3. Poeme si catrene (2011) ;


4. Dialoguri filosofice (2012) ;


5. Imperativus moralis (2012) ;


6. Genii si celebritati in versuri (2014) ;


7. Filosofia poeziilor Haiku 100, vol. 1 (2014) ;


8. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 2 (2014) ;


9. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 3 (2014) ;


10. Poezii Haiku despre ABBA (2014) ;


11. Poezii (2014) ;


12. Versuri (2014) ;


13. Stihuri (2014) ;


14 Idei in rime (2015) ;


15. Haiku profane si biblice (2015) ;


16. Diverse si sociale (2015).

vineri, 7 noiembrie 2014

IMPARATEASA GABRIELA

               Haiku 258

IMPARATEASA GABRIELA


S-a dus cu un ansamblu de cantece si dansuri populare,
In calitate de translatoare,
Tocmai la Bangui, in Africa Centrala,
La o distanta colosala ;
Imparatul Bokassa avea o sensibilitate :
Ii placeau femeile albe, blonde si delicate.
De cum a vazut-o si-a fixat ochii pe ea,
Si nu si-i mai dezlipea.
O insotea la spectacole,
A invitat-o la dineurile oficiale.
I-a facut cadou bijuterii de aur cu diamante,
Si a rugat-o sa le poarte,
Chiar el i-a pus la gat lantisorul si la mana bratara,
Sa se mire poporul, s-o vada toata tara :
Era idealul lui de femeie frumoasa,
Cum nu mai vazuse alta la el in casa :
Avea, fara ea, 18 sotii,
Si 60 de fiice si fii.
Parul Gabrielei, galbenul Soarelui,
Ochii, albastrul cerului ;
Tenul, culoarea laptelui,
Trupul, flexibilitatea sarpelui,
Un mijlocel,
Sa-l treci prin inel,
Inalta ca trestioara,
Sprintena, precum Caprioara.
Comunicau in limba franceza,
Uneori si in engleza.

                - 34 -
                
Dupa ce in tara a revenit,
Si putin s-a odihnit,
La un scurt interval,
A fost chemata la Comitetul Central :
Ceausescu i-a spus ca Bokassa i-a trimis o scrisoare,
Prin care o cere de sotie ; si nu mai are rabdare ;
Sa-ti faci bagajul imediat,
Si sa pleci la viitorul tau barbat !
Gabriela a fost naucita,
I-a spus ca este logodita,
Cu un cetatean italian,
Ca nunta urmeaza peste un an.
Interesul tarii e mai presus,
Ceausescu i-a spus :
Nu intarzia !
Sa nu pierdem ocazia :
Bokassa ne propune, foarte convingator :
Sa exploatam impreuna minele lor ;
Romania primeste, din diamante, zece la suta,
E o afacere foarte buna, gata facuta.
Gabriela si-a dat seama ca e vanduta ca o haina de blana,
Dar simtea ca e inutil sa se opuna :
A fost data pe mana unor securisti-colonei,
Care sa se ocupe de plecarea ei.
Ajunsa pe aeroportul din Bangui, Africa Centrala,
A fost intampinata precum o delegatie oficiala.
Bokassa i-a daruit un imens palat,
Cu gradini luxuriante si un lac cu crocodili populat.
Copacii erau decorati cu maimute,
Pe jos se gaseau alte multe animale si animalute :
Si elefanti,
Greoi si giganti.

               - 35 -

Au facut o nunta ca-n povesti,
Cu multe fete imparatesti.
Imparatul a ocrotit-o,
Pana in noaptea nuntii, dar de ochii multimii a ferit-o ;
I-a pregatit dormitorul : un pat tare si unul moale,
Cu lenjerie din fire de aur, presarata cu petale
Rosii de trandafiri,
Si stropita cu scumpe parfumuri.
Preludiul a durat pana dimineta,
Cand a inceput sa se ridice ceata,
Ea a plans toata noaptea cu hohote,
El i-a sters mereu ochii cu servetele parfumate ;
I-a spus : Inima din mine,
Bate numai pentru tine !
Dimineata a sacrificat-o pe altarul iubirii,
In pofida impotrivirii.
Era un barbat viril in pat,
Si foarte bine dotat.
Dar ea nu l-a iubit,
Nici nu l-a dorit.
Totusi, se parea ca acesta casnicie e trainica,
Dar gelozia lui era tiranica.
Desi se nascuse si copilarise in Tribul M’Baka,
Numai cu adversarii politici avea o fire salbatica,
Cu femeile era manierat ;
Un chipes de culoare-barbat,
S-a purtat cu ea foarte frumos,
Dar ce folos !
O tinea inchisa intr-o “colivie de aur”,
Ca pe un graur,
Nu avea voie niciunde sa plece,
Nici cu cineva din personal sa comunice.

                       - 36 -

Era scoasa doar la dineurile oficiale,
Dar ii era interzis sa vorbeasca cu persoanele.
Doi ani a stat in aceasta “inchisoare”
Pana ce a inceput sa se usuce pe picioare.
N-a mai putut suporta regimul de izolare completa,
Si a facut o tentativa de suicid, nereusita,
L-a implorat pe Bokassa Imparatul,
Sa-i acorde divortul,
Dupa multe rugaminti,
Cu lacrimi fierbinti,
El divortul i-a promis,
Cu conditia sa stea la Paris.
A fost imparateste dotata,
Ca sa-i ajunga pentru o lunga durata :
O lada cu scumpe bijuterii
Din aur cu diamante ; si dolari, multe sute de mii.
Ea si-a luat fata, pe Anne, de indata,
Si s-a simtit eliberata.
Au locuit la Paris,
Intr-un palat si un lux de nedescris.
Imparatul o vizita cu regularitate,
Pentru ca doamna sa nu sufere de singuratate,
Isi adora fetita,
Pe care, cand era mica, o hranise cu lingurita.

Acum fosta imparateasa se afla la ea in tara,
Si parca s-a nascut a doua oara ;
Locuieste singura intr-o vila, langa Bucuresti ;
A ingropat in sufletul ei dureroasele “povesti”.
Se ocupa cu mici afaceri imobiliare,
Ca sa nu se plictiseasca prea tare,
Colaboratorii o descriu drept rece si dura,
Peste masura ;

              - 37 -

Evenimentele din Bangui si aici singuratatea,
I-au afectat grav personalitatea,
Are un comportament nesociabil ; e tacuta :
Psihic pare traumatizata.
Desi fiica de croitoreasa,
Si-a format, prin autoeducatie, o cultura aleasa.
Anne a ramas in Orasul Luminilor,
Zice ea, pana la sfarsitul zilelor,
Nu are dor de mama si spune :
Ca ele nu erau in relatii prea bune ;
Nu e negresa,
Are pielea alba, fiica de imparat, o frumoasa printesa !

Ion Moraru

                                                         2 noiembrie 201

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu