DESPRE AUTOR

DESPRE AUTOR SI PUBLICATII


ION MORARU

Nascut in comuna Gusoeni,

judetul Valcea, la 10 februarie

1932 ;


Licentiat in psihologie (1960) ;


Doctor in filosofie (1973) ;


Profesor universitar(1990) ;


Presedinte al Subcomisiei de Inventica

a Academiei Romane (1992-1996) ;


Presedinte-fondator al Asociatiei Romane

de Psihologie Haologica (2000) ;


Membru al Academiei de Stiinte din

New York (1995) ;


Decan al Facultatii de Psihologie-Sociologie

si Stiinte Politice a Universitatii Hyperion (2002).




Din lucrarile publicate :


MONOGRAFII SI MANUALE BAZATE

PE CERCETARI STIINTIFICE



1. Un model epistemologic-psihologic

al creativitatii tehnice (1980), lucrare distinsa

cu Medalia de Aur H. Coanda, clasa I, (1995) ;


2. Creativitatea sociala. Introducere in

socioeuristica (1981) ;


3. Actiunea sociala si comportamentul

individual. Premise pentru elaborarea

comportamentologiei (1986) ;


4. Strategii creative transdisciplinare.

Introducere in scientoeuristica (1992),

carte onorata cu Premiul "Ion Petrovici"

al Academiei Romane (1994) ;


5. Psihologia muncii, partea a doua,

Psihologia creativitatii (1993) ;


6. Cercetarea creativitatii si creatiei

prin metoda eurigramelor (1993) ;


7. Curs de psihoinventica (1994) ;


8. Stiinta si filosofia creatiei (1995) ;


9. Introducere in psihologia

manageriala (1995) ;


10. Psihologia creativitatii, vol. 1 (1997) ;


11. Psihologiaogia creativitatii, vol. 2 (1998) ;


12. Paradigma psihologiei haologice.

Aplicatii ale teoriei haosului

in psihologie (2000) ;


13. Misterul creatiei artistice ; Michelangelo-

daimonicul (2004) ;


14. Haosul - Cosmosul si geniile creatoare.

Introducere in psihologia haologica (2005) ;


15. Psihologia haologica (2006) ;


16. Michelangelo Buonarroti. Creativitatea

si creatia (2009).




TRATATE IN COLABORARE



1. Tratat de psihologie manageriala (1997) ;


2. Tratat de creatologie (1998).





POEZII



1. Ferestre spre interior (2007) ;


2. Daimoni creatori (2009) ;


3. Poeme si catrene (2011) ;


4. Dialoguri filosofice (2012) ;


5. Imperativus moralis (2012) ;


6. Genii si celebritati in versuri (2014) ;


7. Filosofia poeziilor Haiku 100, vol. 1 (2014) ;


8. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 2 (2014) ;


9. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 3 (2014) ;


10. Poezii Haiku despre ABBA (2014) ;


11. Poezii (2014) ;


12. Versuri (2014) ;


13. Stihuri (2014) ;


14 Idei in rime (2015) ;


15. Haiku profane si biblice (2015) ;


16. Diverse si sociale (2015).

marți, 20 august 2013

          - 42 -
SABIN BALASA
                 
Iasi ; Universitatea Al. I. Cuza ; Sala Pasilor Pierduti ;
De ajungeti in ea veti ramane muti :
De frumusete, placere si bucurie,
Ce stari traiti acolo nimeni din afara nu stie :
Veti vedea in ea o pictura de mare originalitate,
Ce se bucura de unicitate,
Nu mai e alta in toata lumea,
Care sa semene cu ea :
Sunt transpuse acolo in imagini de fresca, color,
Legende si mituri ale romanilor :
Mesterul Manole ; Dochia, din povesti,
Hyperion, Luceafarul poeziei romanesti.
Doamne, inviaza-l pe Sabin Balasa si fa-l nemuritor ;
Pe acest mare pictor,
Drept rasplata,
Pentru creatia lui atat de bogata.
Doamne, sa nu uiti !
Sa-l onorezi si pentru cele 19 picturi din S. P. Pierduti :
E acolo un adevarat muzeu,
Parca ar fi templul unui Zeu.
Iubirea are o simbolistica de gingasie plina :
O fata si un baiat, inalti si frumosi ce se tin de mana ;
Intre ei arde focul sacru al dragostei,
O tema heracliteana, daca vrei :
Iubirea e un foc vesnic viu, ma intelegi ?
Ce se inteteste si se domoleste, dupa anumite legi.
Intr-o universitate,
Nu putea sa lipseasca amfiteatrul, inainte de toate :
Plin de studente si studenti,
Toti cu ochii atintiti,
Spre magistrul, ce nu se vede in pictura,
Dar se presupune a fi la catedra.
                    - 43 -

In alta fresca e un grup de tinere si tineri :
Sase fete suple si patru baieti in talie subtiri ;
Toti vorbesc cu mainile,
Comunica intens cu gesturile,
Au o tema interesanta, in dezbatere,
Ce nu suporta amanare ;
Deasupra lor,
Sunt doua personaje, pe orizontala, din lumea umbrelor.
Moldova e simbolizata :
De o copila ce calareste pe un bour, despletita.
Stefan cel Mare, cu sabia in mana,
Ne invita sa ne aparam glia strabuna.
Unirea Moldovei cu Tara Romaneasca,
E exprimata de o cununa florala domneasca ;
Iar de o parte si alta, in jurul ei,
O sustin cu mainile doua inalte si frumoase femei ;
In planul al doi-lea
Se vad marii barbati ce au realizat unirea.
Toate personajele feminine,
In picturile lui Sabin Balasa sunt frumoase ca niste zane,
Si toti barbatii,
Seamana cu zeii.
Am vazut de zeci de ori aceasta sala cu pictura,
As vrea s-o mai revad si a o suta oara.
Doamne, daca nu vrei sa-l inviezi si sa-l faci nemuritor,
Pe Sabin Balasa, ca pe Fiul Tau cel iubitor,
Atunci, te rog fierbinte sa-i rezervi un locusor al lui !
Langa via Gradinii Raiului,
Ca-i placeau strugurii toamna, rumeniti de razele soarelui ;
Fiind nascut si crescut in zona Dragasanului,
Acolo, se va putea bucura, in liniste totala,
De creatia lui, cu adevarat geniala.
                              14 august 2013


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu