- 10 -
INTRODUCERE : ESEU DESPRE POEZIILE HAIKU
Haiku este un gen de poezie scurta, densa ca ideatie, care exprima fenomene ale naturii, legate de sentimentele omenesti. Are o rima minima si un ritm armonios.
N-am gasit o talmacire a acestui termen. Dar un alt cuvant, inrudit cu acesta si, se pare mai vechi, “Hokku”, inseamna in japoneza “vers de inceput” Insa haiku aspira sa fie mai mult decat atat si anume un “Poem complet, independent” si nu doar un termen dintr-un sir. Poezia haiku este cea mai populara creatie din Japonia. Se estimeaza ca in aceasta tara exista circa zece milioane de scriitori haiku, dar cei mai multi o fac pentru propria lor placere, fara sa dea publicitatii poeziile.
Primul Simpozion International de Haiku a fost organizat in Japonia pe data de 11 iulie 1999, sub patronajul Asociatiei de Haiku. La incheierea Simpozionului a fost dat publicitatii “Manifestul Haiku din Tokio, 1999”, cu sapte puncte, intre care se spune : “Criteriul esential pentru haiku va fi originalitatea”. La 19 martie 1991 s-a constituit “Societatea Romana de Haiku”, al carei presedinte, din 2010, este poetul Valentin Nicolitov.
Fara sa fie o definitie, Shiki spune : “Haiku-ul este un instantaneu al realitatii, inrudit cu fotografia”.
Se cunosc zece categorii estetice ale haiku : 1. Sa exprime o stare emotionala intensa; 2. Eternul; 3. Efemerul;
4. Frumusetea naturii; 5. Patosul fata de lucruri; 6. Negativitatea (lipsa de spirit); 7. Tristetea declinului; 8. Frumusetea austera; 9. Misterul singuratatii; 10. Supletea adanca, eleganta, naturaletea.
- 11 -
La cele zece categorii estetice de mai inainte, am putea adauga si noi inca pe atatea : l. Haiku-urile sa cuprinda si fapte de cunoastere; 2. Pilde morale sau concluzii moralizatoare; 3. Generalul din lume, nu doar singularul; 4. Frumusetea fizica si
spirituala ale omului; 5. Maretia si diversitatea creatiilor spiritului (cultura); 6. Progresul prin bunurile materiale produse de inteligenta umana (civilizatia); 7. Optimismul mobilizator;
8. Sentimentul solidaritatii socio-umane, bazat pe prietenie si iubire; 9. Critica viciilor si promovarea valorilor; 10. Sa aiba un sens instructiv-educativ.
Se cere ca haiku sa “Contina cel putin o imagine sau un cuvant care sa exprime anotimpul (kigo), in care acesta a fost scris”. Subiectele haiku se refera la natura, plante, flori, insecte etc. Pe Wikipedia, se da un exemplu de haiku, in care primul vers rimeaza cu ultimul :
Viata mea toata :
Frunze purtate de vant
In prag de toamna.
Haiku-urile scrise de noi nu satisfac, intru totul, regulile japoneze de elaborare. Nu impartasim insa aceste reguli ; ele sunt foarte greu de aplicat de catre cineva care nu are un cap de japonez pe umeri si o experienta indelungata. Adevaratele haiku-uri sunt numai in Japonia. Creatorii europeni si americani de haiku-uri se straduiesc sa se apropie de cele originare, din Tara Soarelui Rasare. Ea poate fi numita si “Tara haiku-urilor”, care ating aproape perfectiunea.
- 12 -
Si totusi, se consemneaza : din 1882 “Libertatea
poeziei japoneze este totala” (2, p. 190). Se renunta la normele
stricte, chiar rigide, care incorseteaza creatia poetica haiku.
Libertatea e compatibila cu diversitatea, functie de spatiul geografic, particularitatile culturale, traditiile creatiei poetice, etc. Daca libertatea e totala si toleranta fata de diversitate trebuie sa fie totala.
Tinand seama de natura meditativ-reflexiv-interpretativa si generalizatoare a pieselor compuse de noi, socotim ca aceasta lucrare, impreuna cu cele 20 de categorii estetice-filosofice ale acestui gen de poezie, consemnate mai inainte, fundamenteaza, de fapt, filosofia poeziilor haiku. Acest volum pune la dispozitia publicului cititor o suta de poezii haiku. Speram ca aceasta lucrare sa fie unica in Romania si inedita in lume.
BIBLIOGRAFIE
1. Haiku. De la Wikipedia, enciclopedia libera.
2. Octavian Simu, Civilizatia japoneza
traditionala, Bucuresti, Editura Stiintifica si
Enciclopedica, 1984.
Autorul
10 iunie 2013
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu