IBRAHIM


Greco-turcul Ibrahim era un barbat falos,
Nu prea inalt, dar deosebit de frumos,
Avea tenul fin si alb ca laptele,
Il invidiau pentru aceasta toate femeile ;
Purta o barba mare, neagra si putin creata,
Pe care o peria cu grija in fiecare dimineata.
Barba contrasta cu tenul, la culoare,
Ceea ce ii marea farmecul si mai tare.
A trecut prin mai multe functii marunte,
Pana ce a fost numit Mare Vizir ; una de frunte.
A devenit prietenul si sfatuitorul sultanului,
Era un fel de alter ego al lui.
Avea in el totala incredere,
I-a cedat treptat mai toate atributiile de conducere,
Cu sora lui, Hatice l-a casatorit.
Astfel, cumnat i-a devenit.
Apartamentul lui,
Era vecin cu al sultanului
Ibrahim s-a distins si prin vitejie,
A participat la fiecare mare batalie.
In calitate de comandant suprem :
In batalii, sultanul intervenea doar in extrem ;
Pentru priceperea in batalii si vitejie,
A castigat a Ienicerilor intreaga simpatie.
Cum se face ca acest om, deosebit de talentat,
A fost la moarte condamnat ?
Iata care au fost imprejurarile
Si acuzatiile :


                           - 2 -


La inceput, Ibrahim era modest, timid si sfios,
Cu timpul a devenit extrem de orgolios :
Pretindea ca deciziile lui,
Sunt mai importante decat ale sultanului ;
Ca daca nu-i convin hotararile Magnificului,
Le aplica pe ale lui.
Spunea ca el poate oferi oricui orice donatie,
Fara ca stapanul sa-i faca vreo observatie ;
In multe situatii se aplica a mea vointa,
Nu a sultanului sentinta.
Zicea ca dintr-un randas el poate face un sultan,
In mai putin de un an.

Apoi, Hatice s-a plans sultanului,
De comportamentul sotului :
Care isi luase a doua sotie,
Pe Muhsine ; Si s-a facut de ras, oricine stie.

In al treilea rand, Ibrahim il ura de moarte
Pe Iskender Celebi, ministrul de finante.
Obtinu de la sultan sa fie din functie inlaturat,
Iar apoi sa fie la moarte condamnat.
Sultanul a suspectat,
Argumentele lui Ibrahim, dar totusi a cedat.
Ca in noaptea urmatoare,
Sa aiba vise ingrozitoare :
Celebi l-a amenintat,
Ca va fi chiar de catre el sugrumat.
Suleyman s-a speriat,
De acest vis ciudat :
S-a convins ca Ibrahim, prin argumente nefondate,
L-a detrminat sa faca aceasta mare nedreptate.
Celebi, inainte de a fi dus la locul de executie,
L-a acuzat pe Ibrahim de complot si de conspiratie

                        - 3 -


cu persanii ; Suleyman a fost foarte intrigat,
De afirmatia celui care urma sa fie executat.
Si a inceput sa se indoiasca,
De probitatea lui Ibrahim ; Si sa gandeasca :
Oare cat adevar are in ea aceasta afirmatie,
Despre complot si despre conspiratie ?
A fost facuta de Celebi doar ca sa se razbune,
Sau exista temeiuri pentru oarecare suspiciune ?

In al patrulea rand, cu ocazia unei campanii in Persia,
Ibrahim a facut o greseala care cerea mai mult decat demisia :
El s-a autointitulat serasker sultan,
Dupa modelul persan,
Unde, guvernatorii de provincie,
Aveau aceasta denumire si functie.
Ibrahim nu a facut-o cu intentie rea,
Ci doar ca sa-si mareasca autoritatea.
Dar Roxelana, dusmanca lui, a pedalat pe aceasta greseala,
Si l-a detertminat pe Suleyman sa-i ceara socoteala.
Sultanul a fost foarte furios de aceasta constatare,
A considerat-o, de-a dreptul, tradare :
Pe Pamant exista doar un singur sultan,
Acela care conduce Marele Imperiu Otoman !

Toate aceste greseli si inca altele s-au adunat,
In cugetul sultanului, care la moarte l-a condamnat :
1536, in dimineta lui 15 martie,
S-a constatat ca sentinta fusese pusa in executie,
Corpul lui Ibrahim, neinsufletit,
In Palatul Topkapi a fost descoperit.
Mutii Seraiului,
Au izbutit, cu greu, sa-i puna latul in jurul gatului,

              - 4 -


El s-a luptat cu ei vitejeste :
Dovada : hainele i-au fost sfasiate
A fost ingropat undeva, langa un boschet,
In mare secret,
Fara nici un semn,
Nici macar un stalp de lemn.
Hatice l-a aparat permanent in fata lui Suleyman,
Si la jelit, a purtat doliu, mai mult de un an.
Asa s-a sfarsit,
Cel care 13 ani, ca Mare Vizir, pe Suleyman l-a servit !

                                                         28 noiembrie 2013

BIBLIOGRAFIE

1. Andre Clot, Tragedia lui Ibrahim, “ Viata lui Soliman Magnificul” ,
    Bucuresti, Editura Artemis, 2012.

FETITA CU CHITARA

Este o poezie frumoasa care reflecta adevarul din clasa sociala de jos din Romania . Sunt ca ea sute care plimba toate colturile Bucurestiului , din pacate multi parinti aleg calea usoara in viata sa faca un copil si sa-l trimita la cersit ca lumea se indura de el si ii da si lui un ban. Poezia imi aduce aminte de "Fetita cu chibriturile",  care imparte aceeasi poveste trista. Frumos scrisa bunicule !

               Silviu                                                           26 noiembrie 2013

Domnule primar Iohannis,

Va rog ajutati-o pe aceasta sarmana fetita sa-si implineasca macar

o parte din modestele ei visuri !

Va trimit alaturat poezia "Fetita cu chitara", inspirata din ziarul Click,

din 25 noiembrie 2013.

Desigur, poezia are si unele "licente poetice" ; Aceasta e menirea ei !

Va multumesc !

Prof. univ. dr. Ion Moraru

E-mail : ion_moraru32@yahoo.com

26 noiembrie 2013

       


FETITA CU CHITARA


Sibiu, 2013, sfarsit de noiembrie,
Afara fulguieste si e vijelie,
Ghemuita langa un zid al nustiucui,
Din centrul orasului,
Sta o fetita firava si palida, de 9 ani,
Are haine ponosite, ii e foame, nu are bani,
O chiama Sorana ; Canta la chitara,
Si tremura,
In eter zboara sunetele,
Pe obrajii ei rosii de vant ii curg lacrimile,
Textul melodiei e facut din suspine,
Si uneori din tuse ; e racita bine.
Nu intinde mana, nu cere,,
Ea ofera melodii triste, cu mare placere.
Din cand in cand cate un trecator se opreste,
Si o compatimeste,
Ii da cativa banuti, maruntis,
Cu un zambet rusinat ea ai ascunde, parca pe furis,
A cui esti copila ?
De ce primesti mila ?
Ai parinti, ai casa ?
De tine oare nimanui nu-i pasa ?
In ce clasa esti ?
Stii sa scrii, sa citesti ?
Am numai mama ; Pe tata nu-l cunosc ;
E bolnava, eu o ingrijesc ;
Ma asteapta sa-i duc paine,
O muiem in apa si o mancam si azi si maine.
Locuim intr-o camera mica, data de Primarie,

                   - 2 -


Platim 25 de lei pe luna chirie,
N-am mai platit-o de doua luni,
Fiindca n-am avut bani,
E plina de egrasie,
Nu are nici mobila, nici baie ;
Doar un pat din scanduri, ce scartaie,
Cu o saltea umpluta cu paie,
Toaleta e in curte,
Ploaie, zapada, ne ducem, pe vrute, pe nevrute.
Hainutele si aceasta chitara,
Le-am primit de la o colega, astaprimavara.
Sunt eleva in clasa a II-a,
Imi place romana si matematica.
Doamna care ii pusese intrebarile,
Clatina din cap si isi sulfa in batista narile.
Intristata, pe fetita o paraseste,
Dupa ce, cu cativa lei, o milueste.
Aceasta fetita, copila, are mai multi ani,
Decat visuri si, mai ales, decat bani.
Carnetul ei de eleva e plin de note bune,
Invatatoarele o vorbesc de bine.
Strange bani sa-si cumpere doua caite,
Costa 70 de lei ; ea nu mai are alte rechizite.
Viseaza sa se faca medic :
Cu halat alb, fara nici un petic,
Caci hainutele ei sunt peticite,
Pe spate si pe la coate ;
Sa faca injectii la copii,
Sa le dea sanatate si bucurii.
Mai viseaza o papusa Barbie,
Cu care sa faca baie in albie ;

                    - 3 -


Si un pom de Craciun, primul,
Caci n-a avut pana acum nici unul.
Vrea sa-l impodobesca cu beteala alba,
Si cu stelute, dispuse in forma de salba.
Voi sibieni, domnule primar Iohannis,
Va stiu milos si generos,
Ajutati-o  sa-si implineasca,
Macar acest modest vis si un pic mai bine sa traiasca !
Voi scolari, unii copii de bani gata,
Nu mai radeti de ea ; fiindca plange fata.
Ii reprosati ca vinde iconite,
Si canta la chitara pe ulite.
Voi nu stiiti ce este o saracie lucie,
Sa nu dati dovada de nimicnicie !
Daca sunteti educati bine si cu credinta,
Ajutati-va colega, aflata in suferinta !

Prof. univ. dr. Ion Moraru

E-mail : ion_moraru32@yahoo.com

                               26 noiembrie 2013


BIBLIOGRAFIE

1. Click, nr. 2075, 25 noiembrie, 2013

HAIKU 117


INTROSPECTIA


Cineva facea confuzie,
Intre empatie si introspectie.
Empatia am vazut ce este,
Cu introspectia e alta poveste :
E o cunoastere orientata spre interior,
Extrospectia e orientate spre exterior.
Organele de simt sunt directionate spre afara,
Spre interior nu avem dotarea necesara.
Cu introspectia s-au facut exagerari,
Considerata singura metoda, uneori :
A psihologiei ;
Desigur, o eroare a metodologiei.
Pe masura ce a progresat experimentul,
Introspectia si-a pierdut creditul.
Totusi, ea nu trebuie total abandonata !
Isi are valoarea ei, limitata.

              25 noiembrie 2013

AUTOSUGESTIE MORTALA 1

       


HAIKU 116


AUTOSUGESTIA MORTALA


S.U.A ; 1982 ; E un caz unic :
S-a inchis accidental intr-un vagon frigorific ;
Barbatul a simtit ca-i ingheata corpul,
A scrijelit pe perete totul :
Sunt tot mai amortit,
Totul s-a sfarsit ;
Nu mai e nimic de facut ;
Astept moartea ; mi-e totul atat de temut !
Nu mai simt nici capul, nici mainile :
Sunt cuvintele mele, ultimele ;
Nu mai suport !
Cand a fost deschis vagonul l-au gasit mort.
Erau numai 13-14 grade C ; Ce ciudat efect ?
Sistemul frigorific nu functiona ; era defect !
Aer a existat,
Deci, nu s-a sufocat ;
Cauza mortii, medicul scria :
A fost autosugestia !

              25 noiembrie 2013

         


HAIKU 114


EMPATIA


Desigur, empatia,
Nu e acelasi lucru cu simpatia.
Empatia e formata, se zice,
Dintr-un ansamblu de procese psihice :
Din gandire, imaginatie, sentimente,
Vointa si alte ingrediente.
Prin empatie se intelege capacitatea,
De ati dedubla oarecum personalitatea,
Si a te transpune, temporar si partial,
In alta persoana, un referential,
Ca s-o intelegi foarte bine,
Asa cum te intelegi pe tine.
De exemplu actorul,
Care isi interpreteaza rolul :
El se transpune,
Intr-un personaj anume ; E o fictiune,
Orice om are empatie,
Dar in grade diferite, se stie :
De la un mare indice empatic,
(I.E.), la unul foarte mic :
Am cunoscut personae cu un I. Q. mare,
Dar cu I. E. lipsit de valoare.
Pot sa fie si persoane cu I.Q. mic,
Dar cu I. E. ridicat numeric !

              24 noiembrie 2013

       


HAIKU 115


LUPTA ORGOLIILOR

Nu va mai contrati !
Nu va mai ironizati !
Nu va mai acuzati !
Incetati ! Si colaborati !
Ce zic partenerii nostri din afara ?
Ei afla tot ce se petrece la noi in tara ;
Ne facem de rusine,
Si nu e bine.
Fiecare om are orgoliu, macar un pic,
Dar el nu e daunator cu nimic ;
E temperat,
Nu exagerat ;
Orgoliul prea mare e daunator,
Pentru voi, pentru tara, pentru popor.
Renuntati la hiperorgoliu !
Nu e facultativ, ci obligatoriu,
Asezati-va la o masa rotunda si jurati,
Sa colaborati !.
Pactul de coabitare,
A fost calcat, de ambii, in picioare.
Oamenii cu functii in stat, de mare onoare,
Nu le pot indeplini optim, fara colaborare.
Ea e un test pentru managerul eficient,
Daca nu l-a trecut, ramane repetent.
Nu puteti sa colaborati ?
Da-ti-va demisia, nu mai asteptati !
Nu sunteti potriviti pentru functii inalte,
Cautati-va servicii in alta parte !

                         24 noiembrie 2013

       


HAIKU 113


SPIRITUL


Nu e bine a se confunda psihicul,
Cu spiritul ;
Psihic, orice om are,
Spiritele sunt insa foarte rare :
Se gasesc doar la persoanele,
Care au asimilat cultura si culturile,
Le-au interiorizat in memorie,
Opereaza cu ele in gandire si in vorbire
Si in mod curent,
Le-au transformat in norme de comportament.
Analizeaza-i  conduita unui om oarecare,
Plus gandirea si vorbirea, ca sa vezi cat spirit are.
Spiritul se definitiveaza la o varsta matura :
Cand ai asimilat un munte de cultura !

                                  24 noiembrie 2013

       


HAIKU 112

STIHUITORUL

Dupa 6 volume de poezie publicate eu tot preget,
Sa ma autointitulez poet :
Sunt doar un stihuitor,
Priceput oarecum la rima si cu putin umor.

Nu ma pot compara cu marii poeti ai Romaniei
Ar fi o dovada de orgoliu si de lipsa a modestiei :
Cu Alecsandri, Eminescu,
Blaga, ori Paunescu.

Ei au avut stilul lor,
Eu pe al meu, mult inferior,
Dar astazi nu se mai poate scrie,
Dupa tiparele clasicilor, poezie.

Trebuie sa cautam modalitati noi de exprimare,
Metafore ne erodate prin repetare,
Termeni decenti cu ritm si muzicalitate,
Din vocabularul Limbii Romane, atat de bogate !

                                             23 noiembrie 2013

HAIKU 111


AUTOSUGESTIA

Uite care e chestia,
Ai psihic ceva ?
Te doare undeva ?
Practica autosugestia !

Pune subconstientul sa lucreze !
Rosteste si insista !
O propozitie optimista,
Corpul si psihicul vor incepe sa se invioreze :

"Am slabit sunt fericit !" sau :“Sunt puternic si sanatos !”,
Sau : "Doresc sa slabesc !" ; Repeta de zece ori, nu o data,
Seara si dimineata, cu vointa incordata,
O luna, doua, trei ... si vei arunca suferinta jos.

Trebuie sa stai intr-o pozitie relaxata,
Sa nu te mai gandesti la nimic,
Ca picatura ce sparge stanca : pic, pic, pic,
Vei distruge si tu, incet, suferinta incrancenata.

Poate ca ea nu functioneaza pentru orice boala :
Pentru una care necesita operatie,
Sau o complexa medicatie,
Nici pentru oricare persoana normala.



                      - 2 -



Autosugestia e cel mai ieftin medic,
Nu-ti pretinde ceva in plic,
Nici in sacosa, un Wisky mare sau mic,
Iti da totul gratis si nu-ti cere nimic.

                        23 noiembrie 2013

HAIKU 110

ZAMBILA

Dintr-un bulb mic a iesit o mandra floare,

E albastra la culoare,

Are un parfum imbatator,

Ce-ti gadila papilele narilor,

E asezata la fereastra mea,

Si privesc din cand in cand la ea,

O iubesc tare !

E orientate spre soare,

O, tu, mandra floare !

Cat vei mai trai oare ?

Cand te vei ofili,

Tristetea nu ma va ocoli !

        23 noiembrie 2013

         


HAIKU 109


FRUMOASA DANSATOARE


Frumoasa dansatoare,
Face parte din familia pasarilor zburatoare :
Fiindca sta mai mult in aer,
Se inalta vertiginos spre cer,
Isi misca fustita in sus, si-n jos,
Zambeste radios,
Ochii, ca albastrul cerului,
Arunca sageti asupra privitorului.
Are corp de zeita,
Poarta pe cap o coronita.
Picioarele si mainile se misca armonios,
In sus, lateral si in jos.
E craiasa zanelor,
Frumoasa frumoaselor !
E plina de rotunjimi toata,
Are fata intens fardata.
Locuieste in Padurea adormita oare ?
Nu ! Ci in Padurea mereu miscatoare,
Caci se deplaseaza spre Sfantul Soare,
Spre Soare apune si spre Soare rasare.
Cand revine pe Pamant,
Presteaza un nou juramant :
Sa reinceapa dansul, vesnic iubit,
Fara de sfarsit !

                                23 noiembrie 2013

 HAIKU 108
   

 PARINTELE IEREMIA


A fost mai intai matematician,
La Olimpiade, in liceu, Premiile III o data si I, an de an,
A obtinut doctoratul in S.U.A, la Universitatea Berkeley,
O carte de vizita impresionanta, cu adevarat temei,
A trait cu mare intensitate,
Printre cei 20 Laureati Nobel, cati are aceasta universitate.
“Annales de L’Institut Fourier”, in 2009, Teza i-a publicat,
Savantii francezi,  noutatea si originalitatea ei au apreciat.
A ajuns la o intelegere filosofica  a matematicii, cat se poate,
Exprimata prin concepte abstracte, de mare generalitate.
Are si talent de povestitor,
Comunica unele adevaruri matematice pe intelesul tuturor.
Este un intelept,
De fapt si pe drept.
La data cand aparea teza, el devenise calugar si parinte,
La Putna, urmand sa armonizeze matematica cu cele sfinte.
Se va putea oare ?
E o mare provocare !

Prof. univ. dr. Ion Moraru

                                               22 noiembrie 2013

BIBLIOGRAFIE

1. Calugarul matematician, Formula AS, anul XXIII,
nr. 1091, 26 octombrie 2013.

         


HAIKU 107


PRINTUL CHARLES


Nici in perioadele sale romantice, printul n-a facut sotiilor,
Atatea declaratii de dragoste cate Romaniei si romanilor,
Pretinde, mai in gluma, mai in serios,
Ca avem in comun un stramos :
Vlad Tepes e acela,
Vestitul Dracula :
E o legatura de sange intre dinastia Windsorilor,
Din care face parte printul si dinastia Basarabilor.
Iubeste cu pasiune tara noastra si mai ales Transilvania,
Vine in fiecare an sa-si reinoiasca placerea si bucuria.
Ramane uimit in fata salbaticiei Muntilor Carpati :
Ii considera ca pe niste frati.
Admira padurile de brazi, virgine,
Pasunile si fanetele parfumate de florile alpine,
Ele “Sunt o bijuterie ;
Din Coroana frumoasei Romanie “
Tara noastra pierde pe ora 3 hectare de padure,
Culcate la pamant de drujba si de secure.
Opriti taierile nejustificate !
Distrugeti natura ; va incarcati constiinta cu mari pacate.
Printul se infioara la gandul ca globalizarea totala,
Va distruge in Romania diversitatea culturala.
Ii invata pe oameni din Saschiz sa imbine traditionalul,
Cu modernul,
Orice exagerare,
E daunatoare.

            - 2 -


Sa promoveze turismul,
Dar pentru aceasta trebuie sa mareasca confortul :
Nu pe seama distrugerii vechiului,
Ci a introducerii cu delicatete a noului.
Oamenii de aici sunt harnici si capabili,
Cu totul si cu totul “remarcabili” ;
“Le suntem datori sa gasim o cale,
Care sa le pastreze cultura, traditiile si valorile”.
“Romania e minunata ! “
O tara de Dumnezeu binecuvantata.

Ion Moraru

                          21 noiembrie 2013

BIBLIOGRAFIE

1. Formula AS, anul XXIII, nr. 1094, 22 noiembrie, 2013.

HAIKU 106


SFANTUL APOSTOL ANDREI


E considerat ocrotitorul Romaniei :
De apa, de foc si de efectele urgiei ;
Locuia in Dobrogea, intr-o pestera mica,
Sapata intr-o stanca :
Intr-o pestera ceva mai mare,
Ii adapostea pe pelerinii veniti pentru crestinare ;
Erau asezate nu departe de un parau cu noua izvoare.
Cu apa limpede si puternic tamaduitoare,
Unde a botezat pe primii oameni,
Deveniti prin botez crestini.
Un colind spune ca aici se afla Arca Cerului,
Si Talpa Raiului,
Este locul unde Sf. Andrei se ruga mereu,
Pentru crestini, la bunul Dumnezeu.
Acelasi colind spune,
Ca aici a venit si Decebal pentru rugaciune.
Romanii au fost crestinati, de Sf. Andrei, se pare,
Inaintea altor popoare ;
E un semn de inalta spiritualitate si civilizatie,
Pentru a noastra veche si crestina natie !

Ion Moraru

                                           21 noiembrie 2013

          STIMATE DOMNULE DIRECTOR GENERAL
          PROF. UNIV. DR. ANDREI CORBEA-HOISIE,


          As fi foarte bucuros daca prestigioasa Editura a
Univ. Alex. I. Cuza, din Iasi s-ar arata interesata de cartea mea
“GENII SI CELEBRITATI IN VERSURI”, de 160 pagini.
          Doresc un tiraj foarte mic, intrucat posibilitatile mele
financiare sunt extrem de reduse.
           Aceasta carte, in Poemul “Sabin Balasa” , cuprinde o
evocare a Universitatii Alex. I. Cuza, prin pictura din
Sala Pasilor Pierduti.
          Anexez la prezenta urmatoarele :
1. Cuprinsul lucrarii ;
2. Lista 1, cu cele 22 de carti personale publicate ;
3. Lista 2, cuprinzand 12 carti publicate in colaborare, intre care doua tratate ;
4. Lista 7, cu aprecieri ale unor personalitati, despre lucrarile mele ;
5. Poemul “Sabin Balasa”.
Va asigur de respectul meu deosebit !

Prof. univ. dr. Ion Moraru (pensionar) ;

E-mail : ion_moraru32@yahoo.com

20 noiembrie 2013

   

                           Stimate domnule presedinte
                                   Emilian Bituleanu,

          Indraznesc a va adresa rugamintea sa binevoiti a aproba
 sponsorizarea editarii lucrarii mele intitulata “Genii si celebritati
in versuri”, de circa 150 de pagini.
          Lucrarea prezinta activitatea de creativitate si de creatie
 a celor 24 de personalitati geniale si celebre, in diferite domenii :
strategie, pictura, sculptura, muzica, poezie, filosofie, psihologie,
logica deontica etc.
          Am inteles ca intreaga activitate a Libra Internet Bank
e orientata spre inovatie. Inovatia e sora buna cu creativitatea,
creatia si inventia. Asadar, lucrarea semnata de mine iese in
intampinarea strategiei dvs. nobile si foarte moderne, de edificare
a unei institutii creative.
          De asemenea, am luat cunostinta de “Programul Libra
Cultural”, original si unic in Romania. Cartea mea satisface
cerintele acestui Program, pe urmatoarele coordinate :
a) Este o lucrare de cultura generala si de cultura
de specialitate. Ea ofera personalului institutiei dvs. elementele
de baza ale acestor forme de cultura ;
b) Contribuie la formarea unor aptitudini artistice, la
persoanele care au asemenea inclinatii. Majoritatea poemelor din
lucrare sunt dedicate unor mari artisti. Eu am predat studentilor
mei teoria potrivit careia initierea in arte dezvolta creativitatea,
 pentru oricare domeniu ;
c) Asimilarea informatiei din aceste poeme, in mod reflexiv
 contribuie la dezvoltatarea creativitatii si creatiei personalului si il
fereste de pericolul unei activitati rutiniere si repetitive,
daunatoare psihicului. In ANEXA, ultima lucrare se intituleaza
“Indreptar de creativitate” ;
d) Pentru Cercul de pictura, din institutia dvs., si el inedit,
cartea pune la dispozitia participantilor experienta de creativitate
si de creatie ale unor mari pictori (Leonardo, Rafael, Michelangelo,
Titian, Rubens, Goya, Grigorescu, Balasa). La fiecare personalitate

                                         - 2 -


lucrarea comenteaza si elementele de creativitate si de inovatie.
          Autorul va mentiona pe coperta interioara denumirea
bancii si multumirile cuvenite. Primul exemplar din lucrarea
tiparita va fi al domniei-voastre, cu dedicatie. Daca va fi nevoie,
subsemnatul isi ofera disponibilitatea de a consilia Libra Internet
Bank pe domeniile creativitatii, creatiei, inventiei si inovatiei, mai
ales in legatura cu metodele, tehnicile si procedeele de stimulare a
creativitatii.
          Anexam la prezenta urmatoarele :
1. Cuprinsul lucrarii ;
2. Lista 7, cuprinzand unele opinii ale creatorilor despre
cercetarile noastre in domeniile creativitatii, creatiei, inventicii
si inovatiei, premiate de Academia Romana (1994) si onorate cu
Medalia de Aur Henri Coanda, clasa I (1995).
          Astept decizia dvs. cu speranta !

          Prof. univ. dr. Ion Moraru (pensionar) ;

          E-mail :  ion_moraru32@yahoo.com

                                     
                                                                      22 octombrie 2013

Trimisa marti 22 octombrie 2013, ora 9,22 la :
E-mail : info@librabank.ro
           
         

 HAIKU 105


 FATA DE LA PAGINA 5


Are un mijlocel ,

Tras ca prin inel,

E frumoasa,

Gratioasa,

Ochioasa,

Si nabadaioasa.

De ce oare pozeaza in ziar ?

Ca sa-si gaseasca jumatatea ; Nu e in zadar !

                                 19 noiembrie 2013

HAIKU 104


VISURILE


Ce  frumoase sunt visurile !

De ce se naruie cand deschidem genele ?

Cum sa le supunem ?

Si in viata reala, pe unele, sa le transpunem ?

                                      19 noiembrie 2013

HAIKU 103


TOAMNA


Frunzele au cazut la pamant,

Fiind spulberate de vant,

Pomii au ramas dezgoliti,

Si se jeluiesc ca vor fi de zapada troieniti !

                                         19 noiembrie 2013

               
HAIKU 102


E HAOS IN CASA REGALA BRITANICA


Regina Elisabeta a II-a e catolica,

Nora,  ducesa Camilla e alcoolica,

Nepotul, printul William se va urca pe tron, se pare,

Fiul, printul Charles,  generos, va subscrie la substituire ;

Ducesa Camilla il ameninta pe print cu divortul :

Oare din ce pricina ?

Aceea ca astfel nu va mai ajunge regina !

E haos in Casa Regala britanica,

Nu e liniste nici macar in sfanta zi de duminica.

                                                     18 noiembrie 2013

          STIMATE DOMNULE PRESEDINTE
          AL INSTITUTULUI CULTURAL ROMAN
                     DR. LILIAN ZAMFIROIU,


          Va rog sa-mi permiteti sa va propun o colaborare :
 cinstita, corecta, legala si reciproc profitabila :
          Eu va ofer un studiu nou, original si presupun valoros,
la care am lucrat cativa ani, cu intermitente,
intitulat “CULTURA POPOARELOR EUROPENE” .
          Studiul are 9 pagini si urmatoarea structura :
a) Mai intai am propus o definitie a culturii ;
b)  Apoi a fost descrisa metoda de cercetare ;
c) Am identificat domeniile in care un anumit
      popor european a creat cultura ;
d) Prin numararea domeniilor s-a obtinut o cuantificare
      simpla, exprimata prin relatia : (p d’ x d.’’), unde :
         p = poporul ;
         d’ = domeniile in care el a creat cultura, nominalizate;
         x = numarul domeniilor, variabil de la un popor
              la  altul ;
         d.’’ o prescurtare de la domenii ;
e) Au fost precizate nivelurile (1 – 5) de participare
      a respectivului popor la marea cultura europeana,
      functie de numarul d’ ;
f) S-a stabilit locul (I – XII) pe care il ocupa un
     anumit popor (tara) in sistemul culturii europene,
     functie de suma d’ ;
g) Lucrarea se incheie cu o schita pentru studiul
     calitatii actului de cultura.


                                    - 2 -


          Doresc pentru acest studiu suma de 9000 lei
(1000 de lei pe pagina) ; banii au o destinatie culturala :
sa platesc editurii publicarea lucrarii mele, ULTIMA
(am 82 de ani), intitulata “GENII SI CELEBRITATI
IN VERSURI”, de 160 pagini ; ar fi a 23-a carte semnata
de mine.
          Va mai propun inca o varianta : va rog sa aprobati
 tiparirea lucrarii mentionate mai sus la Editura I.C.R.,
 contra sumei de 9000 de lei. In aceasta acceptiune suma
 ramane tot la I.C.R. Se realizeaza doar un schimb echitabil:
 studiul meu contra tiparirii lucrarii subsemnatului de catre
 Editura I.C.R.
          Daca nici una din cele doua variante de mai inainte
 nu este posibila, va mai sugerez inca una : sa binevoiti
a onora acest studiu cu un premiu modest, pentru a putea,
cu ajutorul lui sa pltesc editura ca sa-mi tipareasca lucrarea.
          Cercetarea mea nu a mai fost publicata si urmeaza
sa fie oferita I.C.R. in premiera.
          Astept decizia domniei-voastre cu speranta ;
          Va multumesc anticipat pentru amabilitate !

          Prof. univ. dr. Ion Moraru (pensionar) ;

          E-mail : ion_moraru32@yahoo.com

                                                            18 noiembrie 2013
                         




       

Confirmarea primirii mesajului si Poemul Mihai Eminescu

Parinte Ieremia,

Am primit mesajul sfintiei voastre si sunt incantat de faptul ca intre noi se poate stabili

o relatie de comunicare.

Nu stiu daca sfintia voastra e iubitoare de poezie. Dar matematica, in sferele ei cele

mai inalte e o pozie in simboluri. Desigur, matematica se face prin ratiune si se 

adreseaza gandirii. Poezia are si ea o parte rationala, dar se adreseaza afectivitatii

(sentimentelor, emotiilor, pasiunilor). Matematica trebuie sa explice, poezia trebuie, 

in primul rand, sa emotioneze.

Am placerea si onoarea de a va trimite Poemul Mihai Eminescu care, dupa cum

desigur stiti, are legatura cu Putna, prin congresul organizat si tinut acolo de tinerimea

studioasa de la Viena.

M-as bucura nespus sa stiu ca acest poem a fost pe placul sfintiei voastre !

Permiteti-mi sa va urez toate cele bune !

Prof. univ. dr. Ion Moraru                          E-mail: ion_moraru32@yahoo.com

                                      14 noiembrie 2013

Articolul "Calugarul matematician" si poezia "Geniul"

Buna ziua Domnului Profesor.



Va multumesc pentru gestul de a-mi scrie si pentru cuvintele frumoase.
M-am bucurat sa aud ca unele din cuvintele din articol v-au mers la
inima. Va multumesc si pentru poezie.

Cu ganduri bune si urari de sanatate,



      ierod. Ieremia

HAIKU 101

       


                     CURGEREA

                     De astazi pana maine,

                     Curge multa apa pe Dambovita :

                     Unii isi pierd viata,

                     Altii raman fara paine !

                             16 noiembrie 2013

            - 16O -


SPRE LIMANUL FERICIRII


Fie, ca iahtul in doi sa navigheze,
Cu panzele sus pe valurile vietii;
Trecerea Ecuatorului sa nu va intristeze,
Sa va pastrati elanurile tineretii.

Virtutea, busola sa va fie :
Sa va mentineti iubirea si bunatatea,
Sprijin sa gasiti in prietenie,
Sa va armonizati efortul cu cetatea !

Carma sa va duca la Limanul fericirii;
Pana acolo, sa nu va sperie greutatea !
Caci e scris in legile naturii :
Dupa furtuna sa vina seninatatea !

                            15 noiembrie 2013

                 

TOTUL E DESERTACIUNE


Ca varsta, ati adunat un buchet de primaveri,
In acesta societate egoista, agresiva si neumana,
Unde nu se mai da nici la sarmani de pomana,
Va straduiti sa strangeti cat mai multe averi.

Bogatiile materiale sun perisabile
Cresc si scad dupa cotatia dolarului,
A euro, a francului elvetian si a aurului,
Sunt fluctuante si instabile.

Alergati dupa vile cu piscine.
Terenuri, masini de lux, apartamente,
Si alte, la moda, asemenea obiecte,
Aveti mari orgolii ; nu vreti sa fiti oricine.

Va educati in strainatate odraslele,
Pe bani grei ; doriti ca ele sa se ridice cat mai sus ;
Scopul scuza mijloacele: “Homo homini lupus !” ;
Dar ei raman, majoritatea, tot seci beizadele.

Noi am fost instruiti in natie,
Aproape de casa si de parinti,
Le-am alinat unele suferinti,
Si am facut in viata creatie.

Cultivati valorile spirituale !
Ele sunt perene,
Insensibile la vremuri si la vreme,
Singurele adevarate si inestimabile.


               - 2 -


Dumnezeul vostru e banul,
Sume cat mai multe,
In monede mari, nu marunte,
Va inchinati la el ca la Sfantul.

Sarmane fiinte, prinse in amagitoarea inselaciune,
Nu mai stiti de credinta, iubire, prietenie, generozitate,
Crezul vostru este : cat mai multe bunuri adunate,
Dar preceptul biblic spune : “Totul e desertaciune !”

Ion Moraru

                                                          14 noiembrie 2013

CULTURA POPOARELOR EUROPENE

1. DEFINITIE

           Cultura este o mare sinteza din tot ceea ce a creat geniul

           uman, de-a lungul veacurilor, in domeniile (in ordine

           alfabetica) : artei culinare, artei culte, artei populare,

           filosofiei, invatamantului, literaturii, mestesugurilor,

           modei, poeziei, stiintei, sportului, tehnologiei, teologiei,

           etc., sinteza care s-a materializat in imbunatatirea vietii

           materiale si spirituale ale oamenilor, in progresul

           societatii omenesti.

B. STRUCTURA STUDIULUI

     a)  Mai intai am propus o definitie a culturii ;

b) Am identificat domeniile in care un anumit popor

     european a creat cultura ;

c)     Prin numararea domeniilor am obtinut o cuantificare simpla,

     exprimata prin relatia: (p d’ x d.’’), unde :  
 p = poporul ;

 d’ = domeniile sale culturale nominalizate ;  
 x = numarul

     domeniilor, variabil de la un popor la altul ; 
d.’’ = o

     prescurtare de la domeni

d)    Au fost precizate calificativele ( 1 – 5 ), functie de numarul d.'' ;

e)     S-a stabilit locul pe care il ocupa un anumit popor (tara),

     functie de  suma d.'' (I – XII).

    

1. Desigur, studiul este relativ ; dar e bine ca exista ;

2. El nu e complet, cat priveste popoarele si domeniile;

3. Contine anumite erori de cunoastere si de interpretare;

4. E centrat numai pe dimensiunea cantitativa a culturii.

                                 - 150 -

                                  

 C. METODA

Identificarea domeniilor generatoare de cultura la diferite

popoare s-a facut prin METODA STATISTICA. Au fost

luate in consideratie doar domeniile majore, cu ecou

national si international, care tin de MAREA CULTURA.

S-a facut o analiza comparata a domeniilor diferitelor

popoare. Rezultatele au fost apreciate prin calificative

si transpuse in clasificari cuantificate, cu stabilirea locului

fiecarei culturi in sistemul culturilor. Desigur, metoda

statistica e prea simpla si nu e suficient de riguroasa;

Dar, deocamdata, autorul nu a gasit o alta metoda care

     sa fie compatibila cu acest studiu.

                                              

D. POPOARELE SI DOMENIILE CULTURII        

                                         

     De-a lungul istoriei, popoarele europene, au avut ponderi

     diferite in elaborarea culturii ( totul in ordine alfabetica) :

     AUSTRIECII: concertele de Anul Nou, medicina, muzica,

     patinaj artistic, psihanaliza, skiul, Opera din Viena,

     Universitatea din Viena = 8 d.'' ;

     

     BRITANICII: arta conservarii traditiilor, dramaturgie,

     filosofie, fotbal, istoria civilizatiilor, literatura,

     mecanica teoretica, patinaj artistic, psihologie,

     organizare parlamentara, poezie, stiinta comportamentului
     rafinat,

     tehnologie clasica, tehnologie nucleara, universitatile = 15 d.'' ;

     BULGARII: alfabetul chirilic, folclor, patinaj artistic = 3 d.'' ;

     CEHII: tenis, hochei pe gheata, patinaj viteza = 3 d.'' ;

     DANEZII: literatura pentru copii, skiul, tenis = 3 d.'' ;

     ELVETIENII: accelerator de particule elementare, bancile,

     ceasornicarie, epistemologie, fiziognomica, psihanaliza, 
     tenis = 7 d.'' ;

                                 - 151 -

   

     FINLANDEZII: logica deontica, skiul, patinaj artistic = 3 d.'' ;

     FRANCEZII: arhitectura, chimie, filosofie, inventica, istorie,

     literatura, lux-moda, matematica, medicina, muzeu celebru,

     patinaj artistic, pictura, religie, sculptura, sisteme de legi, 
     strategie,

     tehnologie nucleara, universitatile = 18 d.'' ;

     GERMANII: chimie aplicata, dramaturgie, filosofie,

     fotbal, literatura, matematica, muzica, poezie, psihanaliza,

     patinaj artistic, psihologie experimentala, religie, strategie,

     tehnologie clasica, universitatile = 15 d.'' ;

 

     GRECII ANTICI: arhitectura, istorie, literatura, medicina,

     oratorie, poezie, sculptura, tragedie = 8 d.'' ;

                                   

     ITALIENII: antropologie, arhitectura, arta culinara,

     astronomie, fotbal, muzica, pictura, patinaj artistic,  poezie,

     sculptura, skiul = 11d.''  ;

     MACEDONENII ANTICI: strategie = 1 d.'' ;

     NORVEGIENII: expeditii geografice, patinaj artistic,
     skiul = 3 d.'' ;

     POLONEZII: astronomie, folclor, matematica, muzica,

     praxiologie = 5 d.'' ;

     ROMANII ANTICI: arhitectura, inginerie, istorie, oratorie, 
     religie,

     sisteme de legi, strategie = 7 d.'' ;

                                         

     ROMANII: arta culinara, aviatie, dramaturgie, filosofie,

     folclor, gimnastica artistica, inventica, istorie, literatura, logica,

     matematica, medicina, mestesuguri populare, Muzeul Satului,

     muzica,  pictura, poezie, psihologie, sculptura, sociologie,

     tennis, universitatile = 22 d.'' ;

                                  - 152 -

                                                               

     RUSII: balet, chimie, cosmonautica, dramaturgie,

     fiziologie-medicina, folclor, gimnastica artistica,

     hochei pe gheata, inventica, literatura, logica, matematica,

     mestesuguri populare, muzeu celebru, muzica,

     psihologia cosmonautului, patinaj artistic, poezie,

     saritura cu prajina, tehnologie nucleara, tehnologie

     spatiala, universitatile = 22 d.'' ;

     SARBII: fotbal, tenis = 2 d.'' ;

     SPANIOLII: dramaturgie, expeditii geografice, fotbal, literatura,

     muzeu celebru, pictura = 6 d.'' ;

     STATUL VATICAN: arta, bradul de Craciun, diplomatie,

     pacificarea popoarelor, religie, strategie = 6 d.'' ;

     SUEDEZII: dinamita, Premiile Nobel, patinaj artistic, 
     skiul = 4 d.'' ;

                                                                            

     UKRAINIENII: folclor, psihologia delincventului = 2 d.'' ;

     UNGURII: arta culinara, folclor, matematica, muzica,

      patinaj artistic, poezie = 6 d.'' ;

     Din toate aceste domenii, si inca din altele, se formeaza

     MAREA CULTURA. Intr-o conceptie ingusta, ea era redusa,

     frecvent, doar la  literatu

E. CALIFICATIVELE

                       1.   0  d.'' =zero domenii ca participare la

                                            MAREA CULTURA ;

                                            Sunt unele popoare in aceasta

                                            situatie, ne nominalizate in studiu;                                                                     

                                            Ele au produs insa o CULTURA MICA,

                                            cu valoare locala. Nu exista popor fara 
                                            cultura

                                            (traditii, obiceiuri, practici, procedee,

                                            mestesuguri, cant, joc, sporturi, ritualuri,
                                            etc.).

                                                         - 153 -

                        2.   1 –    5 d.''   =   participare modesta 
                                                          la marea
                                                          cultura;

                        3.   6 –  10 d.'' =     participare buna;

                        4.   11 –15 d.'' =     participare foarte buna;

5.      16 –20 -   =     participare exceptionala.

             22 d.''

F. LOCUL

I.              Romanii si Rusii, la egalitate,

            fiecare cu cate 22 d.'' ;

II.              Francezii, 18 d.'' ;

               

III.             Britanicii si Germanii, la egalitate,

                                             fiecare cu cate 15 d.'' ;

IV.      Italienii, 11 d.'' ;

                    V.      Austriecii, Grecii antici, 8 d.'' ;

                                         

VI.      Elvetienii, Romanii antici,

           fiecare cu cate 7 d.'' ;

VII.        Spaniolii, Statul Vatican, Ungurii,

           fiecare cu cate 6 d.'' ;

    - 154 -

VIII.   Polonezii, 5 d '' ;

  IX. Suedezii, 4 d.'' ;                                      

     

  X.  Bulgarii, Cehii, Danezii, Finlandezii,
        Norvegienii,

        fiecare cu cate 3 d.'' ;

XI.       Sarbii, Ukrainienii,

         fiecare cu cate 2 d.'' ;

 XII. Macedonenii antici, 1 d.'' .

                                                      

                                 Cum se explica faptul ca popoarele nordice

                                 au cultivat mai putine domeni ale 
                                 culturii                            

                                 (doar 3  -  4),  decat alte popoare ?

                                 O ipoteza : clima a determinat aceasta situatie.

                                 Popoarele nordice au fost obligate sa se preocupe,

                                 in primul rand, de supravietuire intr-un mediu

                                 ostil si mai apoi, daca au mai avut timp si energie,

                                 sa se ocupe si de cultura.

                                 

                                 

                                                                                                                          

                 

                                                          

                      

                                - 155 -                     

G. SCHITA PENTRU STUDIUL CALITATII ACTULUI DE CULTURA

         

          Nu e greu de observat ca partea de mai inainte a studiului nostru abordeaza cultura doar din punct de vedere CANTITATIV  (numarul de domenii ale unui popor in care el a creat cultura).

          Desigur, cultura are si o dimensiune CALITATIVA ; Dupa opinia noastra, calitatea culturii poate sa fie definita drept UN SISTEM de cunostinte, reguli, norme (juridice, morale, estetice, comportamentale) principii, legi (ale stiintelor, tehnologiei, si juridice), constientizate, asimilate de catre indivizi si grupuri, interiorizate si devenite comportament individual si social.

          Calitatea culturii se reflecta in COMPORTAMENTUL indivizilor si al grupurilor. Calitatea scazuta a culturii se va reflecta intr-un comportament grosier, primitiv, agresiv ; Calitatea ridicata a

culturii se va exprima intr-un comportament manierat, politicos,

responsabil, pacifist, agreabil, creativ. Personalitatile cu o calitate a culturii ridicata, vor respecta legile si regulamentele formulate de institutiile sociale, cat si normele morale. Pe cata vreme, persoanele cu o calitate scazuta a culturii, le vor incalca permanent

          Tot aici se incadreaza RELATIA DINTRE CANTITATEA- CALITATEA CULTURII SI COMPORTAMENT : Cat de inalt e nivelul cantitatii-calitatii de cultura asimilata si constientizata, tot atat de dezvoltat e si comportamentul persoanei si al grupurilor : nivel de cultura cantitativ-calitativ scazut, comportament rudimentar ; nivel de cultura cantitativ-calitativ ridicat, comportament superior ; nivel de cultura cantitativ-calitativ foarte ridicat, comportament elevat. Admitem si exceptiile.

    - 156 -

          Este o relatie intre CALITATEA CULTURII SI CALITATEA VIETII Cultura inferioara, viata saraca in satisfactii si aspiratii ; cultura medie, viata cu satisfactii si aspiratii

bogate ; cultura superioara, viata cu satisfactii si aspiratii maxime

          De asemenea, exista o relatie de directa proportionalitate intre nivelul culturii unei colectivitati si progresul societatii. Dezvoltarea unei societati se face nu numai prin cantitatea si calitatea de bunuri materiale, ci si prin CALITATEA CULTURII : calitate inferioara a culturii, societate subdezvoltata ; calitate medie a  culturii, societate normal dezvoltata ; calitate superioara a culturii, societate armonios si multilateral dezvoltata. Exista un determinism nu numai de la economie la cultura, ci si de la cultura la economie. E bine sa se inteleaga ca INVESTITIA in cultura e, de fapt, o investitie in dezvoltarea societatii.

          Ar fi interesant de studiat RELATIA DINTRE CULTURA SI CIVILIZATIE : Cultura mica si civilizatie mare (popoarele nordice) ; Cultura mare si civilizatie mare ( francezii, britanicii, germanii, ) ; Cultura foarte mare si civilizatie mica (romanii, rusii, etc.) ; Care sunt explicatiile ? Una din explicatii, dupa opinia noastra, ar fi urmatoarea : cultura foarte mare, in cazul romanilor

si rusilor nu a fost constientizata, asimilata si interiorizata de personae si grupuri, decat partial, din diferite motive, spre a deveni comportament individual si social superior.

          Cultura, la aceste popoare, a fost transpusa prin constitutii, legi juridice, norme morale, regulamente, etc. in obligatii, permisiuni si interdictii (O.P.I. ; a se vedea Logica deontica), dare ele nu sunt in totalitate respectate de indivizi si colectivitati.

                                             - 157 -

                                    

          Pe cata vreme, cultura poparelor nordice a fost constientizata, asimilata, interiorizata, transpusa prin constitutii, legi juridice, norme morale, regulamente, etc. in O.P.I., care sunt respectate, in cvasitotalitatea lor, de catre indivizi si grupuri.

          Un indicator al calitatii culturii il constituie premiile obtinute

de un anumit popor (tara) : a) Premiile Nobel ; am ramas profund impresionat la aflarea stirii ca Universitatea Berkeley (California, S.U.A.) are 20 de Laureati ai Premiului Nobel ; b) Premiile (medaliile) mondiale la diferite discipline sportive : de aur, argint, bronz ;  c) Premiile (medaliile) Olimpice in sport : de aur, argint bronz ; d) Medaliile pentru cercetari stiintifice: de aur, argint, bronz ; e) Premiile, medaliile, diplomele nationale; f) Premiile, medaliile, diplomele nationale si internationale la diferitele  discipline artistice (sculptura, pictura, muzica, cinematografie, etc.); g) Premiile speciale oferite de jurii ; h) Premiile academiilor ; i) Brevetele de inventii la disciplinele tehnologice ;  j) Premiile in domeniul literaturii ; k) Premiile pentru poezie ;  l) Premiile olimpice pentru matematica, informatica, fizica, chimie, etc.

          Tema aceasta e deosebit de dificila, in ceea ce priveste cercetarea ei. Se cere alcatuita o echipa de cercetatori,

fiecare cu o anumita specializare (arta, literatura, stiinta, tehnologie, filosofia culturii, etc.).

                                                            12 noiembrie 2013