Sunt considerata, de acum, doctor,
O titulatura buna doar pentru decor,
Nu-mi va folosi la mai nimic :
Caci salariul a crescut doar un pic !
Desi ucenica a marelui Euclid,
In lumea plana nu vreau sa ma inchid !
Doresc sa ajung, cand si cand, la liman :
Il urmez mai degraba pe n-dimensionalul Riemann.
Of, metode numerice pentru ecuatii integrale neliniare !
Cine de ele nevoie are ?
Am mers incet, inainte si inapoi, ca racul,
Presimt, ca la ele nu se va uita nici dracul !
Adesea am trecut de la disperare la apatie,
Ce trairi am avut, nimeni nu stie !
Imi venea sa las totul balta,
Si sa cobor la prima halta.
Ma indemnau colegii si parintii,
Imi venea sa-i injur de toti sfintii,
De teza nu voiam sa mai stiu,
Duca-se dansa pe pustiu !
Totusi, am mai gasit in mine un dram de energie,
Am stors-o picatura cu picatura pe hartie :
Transpunand-o in ecuatii si formule,
Lucram cu teama, parca cineva voia sa mi le fure !
Cand totul mergea bine era o fericire !
Gata, gata, de bucurie, sa-mi ies din fire,
Dar cand aparea un nou obstacol,
Simteam in inima un gol.
Bine ca s-a terminat acest chin,
La toate icoanele ma inchin :
Le multumesc tuturor pentru ajutor !
Si mai ales dlui prof. Stanasila, bunul meu conducator !
Spre cer privesc acum cu seninatate,
Sunt ca un ocnas, iesit in libertate,
Ma bucur de cantec, de floare si de Soare !
Si ma revad linistita vara viitoare la mare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu