DESPRE AUTOR

DESPRE AUTOR SI PUBLICATII


ION MORARU

Nascut in comuna Gusoeni,

judetul Valcea, la 10 februarie

1932 ;


Licentiat in psihologie (1960) ;


Doctor in filosofie (1973) ;


Profesor universitar(1990) ;


Presedinte al Subcomisiei de Inventica

a Academiei Romane (1992-1996) ;


Presedinte-fondator al Asociatiei Romane

de Psihologie Haologica (2000) ;


Membru al Academiei de Stiinte din

New York (1995) ;


Decan al Facultatii de Psihologie-Sociologie

si Stiinte Politice a Universitatii Hyperion (2002).




Din lucrarile publicate :


MONOGRAFII SI MANUALE BAZATE

PE CERCETARI STIINTIFICE



1. Un model epistemologic-psihologic

al creativitatii tehnice (1980), lucrare distinsa

cu Medalia de Aur H. Coanda, clasa I, (1995) ;


2. Creativitatea sociala. Introducere in

socioeuristica (1981) ;


3. Actiunea sociala si comportamentul

individual. Premise pentru elaborarea

comportamentologiei (1986) ;


4. Strategii creative transdisciplinare.

Introducere in scientoeuristica (1992),

carte onorata cu Premiul "Ion Petrovici"

al Academiei Romane (1994) ;


5. Psihologia muncii, partea a doua,

Psihologia creativitatii (1993) ;


6. Cercetarea creativitatii si creatiei

prin metoda eurigramelor (1993) ;


7. Curs de psihoinventica (1994) ;


8. Stiinta si filosofia creatiei (1995) ;


9. Introducere in psihologia

manageriala (1995) ;


10. Psihologia creativitatii, vol. 1 (1997) ;


11. Psihologiaogia creativitatii, vol. 2 (1998) ;


12. Paradigma psihologiei haologice.

Aplicatii ale teoriei haosului

in psihologie (2000) ;


13. Misterul creatiei artistice ; Michelangelo-

daimonicul (2004) ;


14. Haosul - Cosmosul si geniile creatoare.

Introducere in psihologia haologica (2005) ;


15. Psihologia haologica (2006) ;


16. Michelangelo Buonarroti. Creativitatea

si creatia (2009).




TRATATE IN COLABORARE



1. Tratat de psihologie manageriala (1997) ;


2. Tratat de creatologie (1998).





POEZII



1. Ferestre spre interior (2007) ;


2. Daimoni creatori (2009) ;


3. Poeme si catrene (2011) ;


4. Dialoguri filosofice (2012) ;


5. Imperativus moralis (2012) ;


6. Genii si celebritati in versuri (2014) ;


7. Filosofia poeziilor Haiku 100, vol. 1 (2014) ;


8. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 2 (2014) ;


9. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 3 (2014) ;


10. Poezii Haiku despre ABBA (2014) ;


11. Poezii (2014) ;


12. Versuri (2014) ;


13. Stihuri (2014) ;


14 Idei in rime (2015) ;


15. Haiku profane si biblice (2015) ;


16. Diverse si sociale (2015).

duminică, 18 martie 2012

VERBA VOLANT, SCRIPTA MANENT

Vorba zboara,
Caci e ca un fulg de usoara,
Scrisul ramane, decenii, secole, chiar milenii,
Si serveste multe generatii.
Desigur, vorbele,
Exprima gandurile.
Diplomatul Taleyrand, a spus ca vorbele,
Sunt menite sa ascunda gandurile.
Prin aceasta exprimare s-a definit pe sine,
Cat se poate de bine :
Caci era un personaj viclean, peste masura,
Ascunderea gandurilor era, la el, principala trasatura.
Poate ca in diplomatie,
Ascunderea gandului e ceruta de profesie :
Gandul cel adevarat,
E substituit cu altul, denaturant, intentionat;
Cu scopul derutarii interlocutorului :
In favoarea falsificatorului.
S-a chinuit mult istoria si omenirea,
Ca sa inventeze vorbirea :
Mai intai, colectivitatile,
Au cunoscut semnele,
Isi comunicau prin ele,
De buna seama, ideile.
Mai apoi, comunicarea s-a perfectionat :
A aparut limbajul nearticulat,
Apoi limbajul articulat,
Cel mai perfectionat.
Prin puterea mintii si a vointei,
A aparut limbajul stiintei.
Matematica, logica, comunica prin formule,
Utilizand, din nou, semnele,
Dar sunt altele decat cele,
Utilizate de colectivitatile,
Asa numite, din diferite motive,
De catre istorici, primitive.
Semnele stiintei sunt incarcate,
De semnificatii bogate,
Dar complicate,
Si doar de unii cunoscute.
Si iata asa au aparut vorba si vorbirea,
Incat, prin ele, a progresat mult omenirea.
Au aparut limba si limbile, atat de multe si divesificate :
Aceasta e o enigma, cat de mare se poate.
Scrierea a cunoscut si ea o evolutie indelungata,
Progresiva si zbuciumata :
Mai intai s-a scris pe nisip sau pe pamant
Dar aceasta scriere se deteriora la ploaie si la vant;
Apoi pe coaja copacilor,
Fara un progres multumitor ;
S-a scris, mai apoi, pe piatra neslefuita sau slefuita,
Aceasta scriere avea sa fie de mai lunga durata;
Egiptenii au scris pe papirus :
Luat de pe Nilul de Sus.
In sfarsit, au fost inventata hartia;
Si Gutenberg Galaxia.
Dupa ea a fost inventat si computerul,
Care usureaza mult calculul si scrisul.
Daca vorbirea a aparut, oarecum, pe cale naturala,
Scrierea s-a nascut pe cale artificiala :
Ea este o uimitoare inventie a omului,
Datorata inteligentei lui.
Dar este ulterioara vorbirii;
Caci nu putea sa fie invers; contrazicea legile firii.
Sunt si acum colectivitati care cunosc vorbirea,
Dar nu si scrierea.
Vorbele, la ele, doar in memorie se fixeaza,
Si, in timp, ele se deterioreaza.
Desigur, e o mare dificultate,
Caci memoria nu le poate cuprinde pe toate.
Ea utilizeaza : inregistrarea, pastrarea,
Recunoasterea si reproducerea.
Dar acestea sunt limitate,
Si de timp conditionate.
Voi, elevi si studenti, cand ascultati,
Trebuie, prin scris, sa si notati.
Nu va bazati doar pe memorie,
Ea va insala si e provizorie.      
Vorba zboara :
Dar are aripi de ceara,
Cand da Soarele,
I se topesc aripile,
Si cade pe pamant,
Devenind cuvant.
Scrisul ramane mult, e viu, nu e mort :
Caci e fixat pe suport !
     9 martie 2012

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu