DESPRE AUTOR

DESPRE AUTOR SI PUBLICATII


ION MORARU

Nascut in comuna Gusoeni,

judetul Valcea, la 10 februarie

1932 ;


Licentiat in psihologie (1960) ;


Doctor in filosofie (1973) ;


Profesor universitar(1990) ;


Presedinte al Subcomisiei de Inventica

a Academiei Romane (1992-1996) ;


Presedinte-fondator al Asociatiei Romane

de Psihologie Haologica (2000) ;


Membru al Academiei de Stiinte din

New York (1995) ;


Decan al Facultatii de Psihologie-Sociologie

si Stiinte Politice a Universitatii Hyperion (2002).




Din lucrarile publicate :


MONOGRAFII SI MANUALE BAZATE

PE CERCETARI STIINTIFICE



1. Un model epistemologic-psihologic

al creativitatii tehnice (1980), lucrare distinsa

cu Medalia de Aur H. Coanda, clasa I, (1995) ;


2. Creativitatea sociala. Introducere in

socioeuristica (1981) ;


3. Actiunea sociala si comportamentul

individual. Premise pentru elaborarea

comportamentologiei (1986) ;


4. Strategii creative transdisciplinare.

Introducere in scientoeuristica (1992),

carte onorata cu Premiul "Ion Petrovici"

al Academiei Romane (1994) ;


5. Psihologia muncii, partea a doua,

Psihologia creativitatii (1993) ;


6. Cercetarea creativitatii si creatiei

prin metoda eurigramelor (1993) ;


7. Curs de psihoinventica (1994) ;


8. Stiinta si filosofia creatiei (1995) ;


9. Introducere in psihologia

manageriala (1995) ;


10. Psihologia creativitatii, vol. 1 (1997) ;


11. Psihologiaogia creativitatii, vol. 2 (1998) ;


12. Paradigma psihologiei haologice.

Aplicatii ale teoriei haosului

in psihologie (2000) ;


13. Misterul creatiei artistice ; Michelangelo-

daimonicul (2004) ;


14. Haosul - Cosmosul si geniile creatoare.

Introducere in psihologia haologica (2005) ;


15. Psihologia haologica (2006) ;


16. Michelangelo Buonarroti. Creativitatea

si creatia (2009).




TRATATE IN COLABORARE



1. Tratat de psihologie manageriala (1997) ;


2. Tratat de creatologie (1998).





POEZII



1. Ferestre spre interior (2007) ;


2. Daimoni creatori (2009) ;


3. Poeme si catrene (2011) ;


4. Dialoguri filosofice (2012) ;


5. Imperativus moralis (2012) ;


6. Genii si celebritati in versuri (2014) ;


7. Filosofia poeziilor Haiku 100, vol. 1 (2014) ;


8. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 2 (2014) ;


9. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 3 (2014) ;


10. Poezii Haiku despre ABBA (2014) ;


11. Poezii (2014) ;


12. Versuri (2014) ;


13. Stihuri (2014) ;


14 Idei in rime (2015) ;


15. Haiku profane si biblice (2015) ;


16. Diverse si sociale (2015).

duminică, 4 martie 2012

POVESTEA NOASTRA

Dincolo de Bucuresti,
Mai la vale de Domnesti,
Tocmai langa raul Arges,
E un sat, se cheama Teghes,
Are nume transilvan,
Ratacit pe acest tapsan :
Oameni zdraveni, muncitori,
Sunt de vite crescatori.
Solu-i bun, clima placuta :
In sat se aude nunta,
De cu seara, pana-n zori,
Mai apoi de sarbatori,
Se tot canta si se joaca,
Pana ce camasa-i apa.
Doua paduri de tei, mandre,
Isi arunca ale lor umbre,
Peste vatra satului,
Langa unda raului.
Iar cand teiul e in floare,
O mireasma plutitoare,
Vine-n valuri, ca o mare.
Canta pupaza si cucul,
Infloreste prunul, nucul,
Prin aprilie si mai,
Totul se transforma-n rai.

Si mergand pe la stupina,
Pentru mierea de albina,
Nu ne plictiseam de fel :
Cu familia Pavel.
Tot onorand invitatia,
Ni s-a trezit inspiratia :

Ce-ar fi sa venim si noi,
Sa fim alaturi de voi ?
Ne-au ajutat in fel si fel,
Domnul si Doamna Pavel.

Un mic lot din acest sat,
Pe care l-am cumparat,
Cultivat doar cu porumb,
Nu prea departe de damb,
Pe-un drumeag alaturat,
De rau, poate la un hat,
Si impinsi parca de soarta :
La o varsta inaintata,
Am plecat grabiti de-acasa,
Sa fi fost prin noua-si sasa;
Ne-am trezit aici, mai frate,
Ca intr-o pustietate !
Ziua lucram in arsita,
Noaptea dormeam pe lavita :
Hai sa facem put si gard,
Sa-nchidem pe Leopard.
Am plantat vita de vie,
Pomi o suta, flori o mie,
Incat zicea dl. Vasilica :
Ca-i Gradina botanica.
Cabana ne-am cumparat :
Un garaj stas, de la stat.
Cu carton am inveliut-o,
Petrica ne-a acoperit-o :
Casa ca asta mai rar;
Pentru universitar !
O numim Vila Garaj,
Dar nu e luata pe gaj.

Diogene, mai d-apoi,
Locuia intr-un butoi;
Cand huliganii i-au stricat locuinta,
Vecinii, l-au calmat cu elocinta;
Cativa greci, mai de soi,
I-au daruit alt butoi.

Eu si doamna mea, Domnica,
Munceam toata ziulica :
Sapam, plantam si udam,
Iar seara ne bucuram.
A doua zi de cu zori,
Parca ne-apucau fiori,
Cata treaba mai aveam !
O cafeluta tot beam,
Si lucram apoi cu spor,
Pe ogorul roditor.
Zi de zi, luna de luna :
Vara trece, toamna suna,
Din cornul ei alungit;
Ca nu-i vreme de glumit :
Roadele sa le-adunam,
Sa le spalam si sortam,
Apoi sa le prelucram;
Din ele sa ne-nfruptam.
Strugurii se sparg de must,
Chiar in luna lui August;
Iar in luna urmatoare,
Rumeniti de Sfantul Soare :
Ii culegem, ii zdrobim,
Mai apoi ii tescuim.
Iar cand somnul vine-ngene,
Punem mustu-n damigene :
             - 4 -

Si facem o degustare,
Ca-ntr-o zi de sarbatoare.

Avem vecini minunati,
Atat femei, cat si barbati :
Sunt harnici si saritori,
La nevoie, ajutatori.
Totul e de bun augur,
Nu te simti deloc singur.

S-a mai dus inca o toamna :
Dalba si bogata doamna;
Vine iarna friguroasa,
Iar noi ne-adunam pe-acasa :
Voiosi, mandri, fericiti,
Si de munca intariti.
Castigul in sanatate,
E mai valoros ca toate.

Primavara viitoare,
O satisfactie mare :
E gradina ca o floare;
Avem bucurie mare.
Buna-i munca omului,
Sfanta-i mila Domnului :
Ne-am legat pe vesnicie,
De aceasta sihastrie;
Dormi-vom pe malul Argesului,
Langa biserica satului;
In miros de flori de tei, de noi nemaisimtit,
Jeliti de freamatul codrului, nemaiauzit,
Aici ne vom reuni cu Pamantul :
Cu apa, cu focul, cu vantul !
Simbata, 3 02 2007, orele 18-21

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu