DESPRE AUTOR

DESPRE AUTOR SI PUBLICATII


ION MORARU

Nascut in comuna Gusoeni,

judetul Valcea, la 10 februarie

1932 ;


Licentiat in psihologie (1960) ;


Doctor in filosofie (1973) ;


Profesor universitar(1990) ;


Presedinte al Subcomisiei de Inventica

a Academiei Romane (1992-1996) ;


Presedinte-fondator al Asociatiei Romane

de Psihologie Haologica (2000) ;


Membru al Academiei de Stiinte din

New York (1995) ;


Decan al Facultatii de Psihologie-Sociologie

si Stiinte Politice a Universitatii Hyperion (2002).




Din lucrarile publicate :


MONOGRAFII SI MANUALE BAZATE

PE CERCETARI STIINTIFICE



1. Un model epistemologic-psihologic

al creativitatii tehnice (1980), lucrare distinsa

cu Medalia de Aur H. Coanda, clasa I, (1995) ;


2. Creativitatea sociala. Introducere in

socioeuristica (1981) ;


3. Actiunea sociala si comportamentul

individual. Premise pentru elaborarea

comportamentologiei (1986) ;


4. Strategii creative transdisciplinare.

Introducere in scientoeuristica (1992),

carte onorata cu Premiul "Ion Petrovici"

al Academiei Romane (1994) ;


5. Psihologia muncii, partea a doua,

Psihologia creativitatii (1993) ;


6. Cercetarea creativitatii si creatiei

prin metoda eurigramelor (1993) ;


7. Curs de psihoinventica (1994) ;


8. Stiinta si filosofia creatiei (1995) ;


9. Introducere in psihologia

manageriala (1995) ;


10. Psihologia creativitatii, vol. 1 (1997) ;


11. Psihologiaogia creativitatii, vol. 2 (1998) ;


12. Paradigma psihologiei haologice.

Aplicatii ale teoriei haosului

in psihologie (2000) ;


13. Misterul creatiei artistice ; Michelangelo-

daimonicul (2004) ;


14. Haosul - Cosmosul si geniile creatoare.

Introducere in psihologia haologica (2005) ;


15. Psihologia haologica (2006) ;


16. Michelangelo Buonarroti. Creativitatea

si creatia (2009).




TRATATE IN COLABORARE



1. Tratat de psihologie manageriala (1997) ;


2. Tratat de creatologie (1998).





POEZII



1. Ferestre spre interior (2007) ;


2. Daimoni creatori (2009) ;


3. Poeme si catrene (2011) ;


4. Dialoguri filosofice (2012) ;


5. Imperativus moralis (2012) ;


6. Genii si celebritati in versuri (2014) ;


7. Filosofia poeziilor Haiku 100, vol. 1 (2014) ;


8. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 2 (2014) ;


9. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 3 (2014) ;


10. Poezii Haiku despre ABBA (2014) ;


11. Poezii (2014) ;


12. Versuri (2014) ;


13. Stihuri (2014) ;


14 Idei in rime (2015) ;


15. Haiku profane si biblice (2015) ;


16. Diverse si sociale (2015).

duminică, 18 martie 2012

CITIUS, ALTIUS, FORTIUS

Mai repede, mai sus, mai bine,
E valabil pentru mine si pentru tine,
Ne cere sa ne perfectionam,
Sa progresam.
Trebuie sa depasim limitele,
Sa ne marim performantele.
Desigur, e corect,
Mai repede e preferabil lui mai incet.
Ma incet, nu da randament,
Mai repede, inseamna mai mult.
Dintre doua personae,
E favorizat cel care lucreaza mai repede.
Dar repedele nu e independent,
Depinde si de temperament :
Colericul face foarte repede; asa-i e dat,
Dar fiind neechilibrat,
Nu are rabdare,
Peste amanunte sare,
Nu aduna informatie in intregime,
Ca sa ia o decizie cum se cuvine,
Nu intodeauna, dar uneori,
Introduce in sistem erori.
El transforma repedele in graba,
Care nu mai e o buna treaba.
Romanii au un proverb intelept,
Si intotdeauna corect :
“Graba,
Strica treaba !”.
Intre persoane,
Colericul genereaza relatii tensionale si conflictuale.

Sangvinul, lucreaza si el repede,
Fara pierdere,
Fiind si echilibrat,
E de preferat.
E tipul ideal,
Ca potential,
In decizie,
Se comporta bine :
Informatia e saturata,
De fiecare data,
Cu oamenii stabileste relatii normale,
Nu tensionale sau conflictuale.
E temperamentul dorit,
Pe merit.
Flegmaticul, desi echilibrat,
Fiind inert,
Lucreaza mai incet.
Incetul corect,
E preferabil repedelui incert.
Deciziile lui sunt suprasaturate,
Informational si temeinic gandite.
Satisfac orice cerinta,
In sistemele de mare siguranta.
Melancolicul, fiind un slab temperament,
Lucreaza incet.
Nu are suficienta energie,
Pentru a lucra repede.
Mai repedele are limite :
De pilda, in auto-circulatie,
Ele sunt determinate,
De regulamente.


Mai sus, deasemeni,
E cerut de anumite profesii,
Atletii, pentru proba de inaltime,
O stiu foarte bine.
Mai sus, cere eticheta :
Pentru a nu dobori stacheta.
Daca ai satisfacut aceasta conditie,
Mai susul e atat cat trebuie.
Dar mai susul nu e o valoare absoluta,
Suta la suta.
In constructii, se pare,
El are limite,
Cu cat lucrezi mai sus, e firesc.
Riscurile cresc.
La aviatori, susul e limitat,
Pentru zburat,
Dincolo de o anumita limita,
Aparatul de zbor, nu mai prezinta siguranta.
Saritorii in inaltime, cu schiurile, o stiu bine :
Exista anumite limite,
Determinate de puterile psiho-fizice.
Dincolo de care,
Inseamna clacare.

Desigur, binele,
Exprima o trasatura de calitate.
Binele e preferabil,
In raport cu raul,
Dar e inferior, dumnealui :
Foarte binelui.
     13 martie 2012

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu