Cred pentru ca este absurd,
In primul rand;
O, Tertulian !
Distinsule roman,
Ti se atribuie
Aceasta expresie.
Tu te-ai nascut in Cartagina,
In 160, era noastra.
Oamenii din Cartagina, au gandirea clara,
De dimineata pana spre seara.
Dar noaptea, li se intuneca mintea.
Poate ca tu ai inventat acest dicton noaptea.
Ai avut o viata aventuroasa,
Dupa ce-ai plecat de-acasa :
Ai fost avoct,
Apoi preot,
Ai aparat cauza crestina,
Cu o fervoare deplina.
Ai incercat sa abolesti ratiunea ?
De ce ? Ce necaz ai avut pe ea ?
Nu putem intelege asta,
Decat prin lupta ta,
Impotriva rationalismului,
Care credeai ca dauneaza religiei !
Aristotel, promova adevarul :
Si era, la Lykeion, invatatorul;
El biciuia falsul,
Care e altceva decat absurdul.
Toti, in adevar cred,
Nimeni, in absurd;
Dar tu, ca sa lovesti adversarul,
Ai inventat dictonul ?
O, inteleptule Tertulian, om de mare cultura,
Cu multa invatatura,
Romanul, spune,
Cu intelepciune :
Unde e invatatura multa, tot ce se poate,
E si un munte de naivitate !
Ai scris “Apologeticum”; ce bine suna :
In care ai elaborat doctrina crestina.
Esti cinstit pentru asta.
Pana si de Papa de la Roma.
Iti suntem recunoscatori,
Si te consideram printre marii creatori :
Ai fost primul autor latin;
De spiritualitate, crestin.
Dar nu impartasim promovarea absurdului,
In locul adevaralui !
Unii cercetatori afirma, ca in scrierile tale,
Nu se gaseste nici unde discutata afirmatie :
In tratatul “De carne Christi”
Se gaseste urmatorul text :
“Credibile est”
Daca ceva credibil este,
Nu poate sa fie absurd, caci e o contradictie.
Poate ca dictonul in cauza,
S-a transmis pe cale orala,
Daca in documente,
Nu se gaseste !
Dar mai degraba, s-ar putea un fals sa fie :
Si atunci esti iertat de istorie !
12 martie 2012
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu