DESPRE AUTOR

DESPRE AUTOR SI PUBLICATII


ION MORARU

Nascut in comuna Gusoeni,

judetul Valcea, la 10 februarie

1932 ;


Licentiat in psihologie (1960) ;


Doctor in filosofie (1973) ;


Profesor universitar(1990) ;


Presedinte al Subcomisiei de Inventica

a Academiei Romane (1992-1996) ;


Presedinte-fondator al Asociatiei Romane

de Psihologie Haologica (2000) ;


Membru al Academiei de Stiinte din

New York (1995) ;


Decan al Facultatii de Psihologie-Sociologie

si Stiinte Politice a Universitatii Hyperion (2002).




Din lucrarile publicate :


MONOGRAFII SI MANUALE BAZATE

PE CERCETARI STIINTIFICE



1. Un model epistemologic-psihologic

al creativitatii tehnice (1980), lucrare distinsa

cu Medalia de Aur H. Coanda, clasa I, (1995) ;


2. Creativitatea sociala. Introducere in

socioeuristica (1981) ;


3. Actiunea sociala si comportamentul

individual. Premise pentru elaborarea

comportamentologiei (1986) ;


4. Strategii creative transdisciplinare.

Introducere in scientoeuristica (1992),

carte onorata cu Premiul "Ion Petrovici"

al Academiei Romane (1994) ;


5. Psihologia muncii, partea a doua,

Psihologia creativitatii (1993) ;


6. Cercetarea creativitatii si creatiei

prin metoda eurigramelor (1993) ;


7. Curs de psihoinventica (1994) ;


8. Stiinta si filosofia creatiei (1995) ;


9. Introducere in psihologia

manageriala (1995) ;


10. Psihologia creativitatii, vol. 1 (1997) ;


11. Psihologiaogia creativitatii, vol. 2 (1998) ;


12. Paradigma psihologiei haologice.

Aplicatii ale teoriei haosului

in psihologie (2000) ;


13. Misterul creatiei artistice ; Michelangelo-

daimonicul (2004) ;


14. Haosul - Cosmosul si geniile creatoare.

Introducere in psihologia haologica (2005) ;


15. Psihologia haologica (2006) ;


16. Michelangelo Buonarroti. Creativitatea

si creatia (2009).




TRATATE IN COLABORARE



1. Tratat de psihologie manageriala (1997) ;


2. Tratat de creatologie (1998).





POEZII



1. Ferestre spre interior (2007) ;


2. Daimoni creatori (2009) ;


3. Poeme si catrene (2011) ;


4. Dialoguri filosofice (2012) ;


5. Imperativus moralis (2012) ;


6. Genii si celebritati in versuri (2014) ;


7. Filosofia poeziilor Haiku 100, vol. 1 (2014) ;


8. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 2 (2014) ;


9. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 3 (2014) ;


10. Poezii Haiku despre ABBA (2014) ;


11. Poezii (2014) ;


12. Versuri (2014) ;


13. Stihuri (2014) ;


14 Idei in rime (2015) ;


15. Haiku profane si biblice (2015) ;


16. Diverse si sociale (2015).

duminică, 22 ianuarie 2012

DESPRE CREATIVITATE SI CREATIE

Danut, iti merg fulger mintea si condeiul,
Cu verva ta, inteligenta, elocinta, ai tot temeiul,
Sa devii un jurnalist-scriitor, de mare talent,
Poate ca viitorul iti va indeplini acest tainic sentiment.

Inceputul a fost cu Blogul,
Incearca-ti si altfel norocul :
O schita, o nuvela, un reportaj, o povestire,
Dar oricare, sa rezulte, din a ta simtire.

Formeaza-ti vocabularul literar,
Cauta sa te exprimi cat mai clar,
Utilizeaza intens metaforele,
Ele poarta in literatura inventiile.

Incearca sa sondezi viata, cat mai profund,
Prin empatie, transpune-te pe evenimente, in gand,
Cu realism si argumente sa-l convingi pe cititor,
Ca ai ceva de spus, si nu-i usor.

Nu recurge, ca unii, la imitatie !
Trebuie sa fii cat mai original in creatie !
E usor pe altii sa-i comentezi,
Dar e mai greu ca tu insuti sa creezi.

Creatia rezulta din chintesenta fiintei,
E expresia inteligentei si a vointei,
Se realizeaza cu mult chin,
Nu cade niciodata din senin.
                                               
Chiar si geniile, ce par a elabora fara efort,
In realitate, utilizeaza puternic acest resort,
Enescu scria ca munceste ca niste ocnasi,
Altfel, urmasilor, nu ai ce sa le lasi.

Edison spunea ca geniul e 1% inspiratie,
Si 99% transpiratie.
Uita sa doarma, sa manance; a uitat ziua si ora nuntii,
In favoarea muncii, cu sudoarea fruntii.

Exista insa stiluri diferite in creatie:
Goethe, se baza mult pe intuitie,
A scris Werther in numai 4 saptamani; foarte repede,
Napoleon, a purtat romanul, in ranita, pe la Piramide.

Schiller, in schimb, avea un alt stil de creatie,
Centrat pe munca uriasa si pe o indelungata reflectie,
Nu-si permitea un ragaz cat de mic,
Este asa-numitul stil, metodic.

Mobilitatea ta cerebrala, de exceptie,
Te recomanda, pentru elaborarea prin intuitie,
Este cea mai buna cale,
Te scuteste de eforturi colosale.

Cand merge bine creatia e o fericire !
Dar cand merge rau, o nenorocire !                       
Trebuie sa ai taria de a depasi obstacolele,
Si sa astepti momente mai favorabile.

Uneori te gasesti in situatia,
De a parasi, pe moment, creatia,
Cand simti ca ai blocaje mentale,
Trebuie sa cauti alta cale :

Sa schimbi cat mai des unghiurile,
De a privi problemele,
S-ar putea ca acest procedeu banal,
Sa-ti sparga blocajul mental.

Creatia literara cere sacrificiul libertatii,
Persoanele firave comporta riscul sanatatii,
Desigur, nu e cazul cu tine,
Care ai robustete fizica si psihica, atat cat se cuvine.

Primul pas e stabilirea temei de creatie,
Aici se cere multa inteligenta si imaginatie :
Sa vezi subiectul cu ochii mintii,
El trebuie sa raspunda curiozitatii si nevoii.

Al doilea pas, incepe cu strangerea de informatie,
Apoi o lasi la dospit, in stare de incubatie,
Dupa un timp, mai mult sau mai putin,
Ideile tasnesc, aparent din senin.

Fenomenul se numeste inspiratie,
E foarte important in creatie,
Nu e contributia vreunei muze,
Ci rezultatul unor asocieri, combinari si sinteze.

In creatie intervine frecvent norocul,
Ca si cum tiganca ti-ar da cu ghiocul,
El nu viziteaza decat mintile pregatite,
Si dintr-o data, saltul ideatic, vine pe nesimtite.

Colaboreaza constientul si subconstientul,
Dar nimeni nu le stie, pe deplin, secretul,
Cuplul functioneaza independent de tine,
Fiecare cu un aport creator, atat cat se cuvine.

                                        
Ca sa faci subconstientul sa lucreze,
Toate energiile se cer, la maximum, sa se incordeze,
Numai asa incep sa functioneze automatismele,
Iar creatorul asteapta sa le culeaga roadele.

Desigur, literatura are un anumit specific,
Masuratoarea nu intervine aici, cu nimic,
Solutia nu e permanent de experiment verificata,
Libertatea imaginatiei e, oarecum, nelimitata.

Cu toate acestea, imaginatia impinsa la extrem,
Se transforma intr-un blestem,
Caci produsul ei nu e credibil,
Iar cititorul simte si devine irascibil.

Echilibrul intre gandirea critica si imaginatie,
Este cea mai buna solutie in creatie,
Imaginatia trebuie lasata, mai intai, sa zboare,
Iar apoi, se cere cenzurata, fara crutare.

Cand creatia a fost finalizata e o mare bucurie,
Numai creatorul cunoaste starea aceea, de euforie,
O impartaseste, adesea, si colaboratorilor,
Care l-au sustinut, material si moral, cu efortul lor.

Daca ai pasiunea dialogului literar e foarte bine,
Citeste “Dialogurile” lui Platon si retine:
Maniera in care formula el replica literara si filosofica,
Aspira si tu, la o constructie , nu doar la simpla critica.
     16 mai 2010

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu