DESPRE AUTOR

DESPRE AUTOR SI PUBLICATII


ION MORARU

Nascut in comuna Gusoeni,

judetul Valcea, la 10 februarie

1932 ;


Licentiat in psihologie (1960) ;


Doctor in filosofie (1973) ;


Profesor universitar(1990) ;


Presedinte al Subcomisiei de Inventica

a Academiei Romane (1992-1996) ;


Presedinte-fondator al Asociatiei Romane

de Psihologie Haologica (2000) ;


Membru al Academiei de Stiinte din

New York (1995) ;


Decan al Facultatii de Psihologie-Sociologie

si Stiinte Politice a Universitatii Hyperion (2002).




Din lucrarile publicate :


MONOGRAFII SI MANUALE BAZATE

PE CERCETARI STIINTIFICE



1. Un model epistemologic-psihologic

al creativitatii tehnice (1980), lucrare distinsa

cu Medalia de Aur H. Coanda, clasa I, (1995) ;


2. Creativitatea sociala. Introducere in

socioeuristica (1981) ;


3. Actiunea sociala si comportamentul

individual. Premise pentru elaborarea

comportamentologiei (1986) ;


4. Strategii creative transdisciplinare.

Introducere in scientoeuristica (1992),

carte onorata cu Premiul "Ion Petrovici"

al Academiei Romane (1994) ;


5. Psihologia muncii, partea a doua,

Psihologia creativitatii (1993) ;


6. Cercetarea creativitatii si creatiei

prin metoda eurigramelor (1993) ;


7. Curs de psihoinventica (1994) ;


8. Stiinta si filosofia creatiei (1995) ;


9. Introducere in psihologia

manageriala (1995) ;


10. Psihologia creativitatii, vol. 1 (1997) ;


11. Psihologiaogia creativitatii, vol. 2 (1998) ;


12. Paradigma psihologiei haologice.

Aplicatii ale teoriei haosului

in psihologie (2000) ;


13. Misterul creatiei artistice ; Michelangelo-

daimonicul (2004) ;


14. Haosul - Cosmosul si geniile creatoare.

Introducere in psihologia haologica (2005) ;


15. Psihologia haologica (2006) ;


16. Michelangelo Buonarroti. Creativitatea

si creatia (2009).




TRATATE IN COLABORARE



1. Tratat de psihologie manageriala (1997) ;


2. Tratat de creatologie (1998).





POEZII



1. Ferestre spre interior (2007) ;


2. Daimoni creatori (2009) ;


3. Poeme si catrene (2011) ;


4. Dialoguri filosofice (2012) ;


5. Imperativus moralis (2012) ;


6. Genii si celebritati in versuri (2014) ;


7. Filosofia poeziilor Haiku 100, vol. 1 (2014) ;


8. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 2 (2014) ;


9. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 3 (2014) ;


10. Poezii Haiku despre ABBA (2014) ;


11. Poezii (2014) ;


12. Versuri (2014) ;


13. Stihuri (2014) ;


14 Idei in rime (2015) ;


15. Haiku profane si biblice (2015) ;


16. Diverse si sociale (2015).

vineri, 6 ianuarie 2012

DRAGOSTEA

ANONIMUS : O, Platon, ganditorule,
                  Ai scris “Banchetul sau despre dragoste”,
                  Pe care l-am studiat inca din facultate,
                  Cu profesorul Aurelian Tache,
                  Un om cult, citit,
                  Dar un  vesnic indragostit,
                  Avea pentru inspiratie,
                  Doua surse :
                  Dialogul tau, fara indoiala,
                  Dar si o bogata experienta personala.
                  Ni le oferea pe amandoua cu generozitate,
                  Iar noi, studentii, eram plini de curiozitate.
                  Asadar, Platon, spune-mi cat mai multe, te implor,
                  Despre aceasta tema, scumpa fiecarui cititor.
                  PLATON : Mare si minunata divinitate este Eros,
                  Nu numai la oameni, da si la zeii din Olimpos.
                  Socotesc ca din Haos,
                  A luat fiinta Pamantul si Eros.
                  Nici onorurile sau avutia,
                  Nu pretuiesc cat iubirea.
                  Omul daca sufera o jignire,
                  Nu-l doare mai mult ca in fata fiintei iubite.
                  Fiecare se stapaneste de la fapte urate :
                  Intrucat indragostitul tinde catre virtute.
                  Cei ce iubesc, pot sa moara pentru altii,
                  Nu numai femeile, ci si barbatii.
                  Nu orice eros e de folos,
                  Ci numai acela care ne imbie sa iubim frumos.
                  Cel care iubeste insusirile sufletesti, evident,
                  Se contopeste cu ce e superior si permanent.
                                             

                   Daca vei contribui la perfectionarea fintei iubite,
                   O sa capeti rasplata inzecita, prin dragoste.
                   Trebuie sa evitam, in principiu,
                   Placerea care duce la viciu.
                   Zeus, dorind sa-I faca pe om mai virtuos,
                   A hotarat sa-l taie in doua spre a fi mai neputincios.
                   De aici vine zicerea,
                   Ca fiecare isi cauta jumatatea.
                   Eros este cel ce pune jumatatile impreuna :
                   Facand din doua finite, una singura, dar buna.
                   El contribuie, cat se poate,
                   La implinirea nazuintei vesnice catre unitate.
                   Astfel, fiecare om va fi fericit,
                   Daca isi va intalni jumatatea in a sa iubita sau iubit.
                   Eros alege, nu sta pe ce e vestejit,
                   Ci doar pe ce e parfumat si inflorit.
                   Orice om strain de muze,
                   Devine creator daca Eros il saruta pe buze.
                   Eros nu agreaza uratul,
                   El cauta pretutindeni frumosul.
                   Eros practica totodata,
                   Iubirea de copii, de mama si de tata.
                   Si ea face parte din fire,
                   Dar e o altfel de iubire.
                   Penia dori sa aiba un copil cu Poros,
                   Se culca cu dansul si concepu pe Eros.
                   Eros s-a indragostit de Afrodita,
                   Caci era frumoasa si asa i-a fost ursita.
                   Eros e pururea sarac si indura astfel toate suferintele,
                   Dar e un magician in stare de toate iscusintele.
                   Dragostea mai inseamna si  procreatia intru frumos,
                   Dintre corp si corp, intr-un spirit armonios.
                   Procreatia e specifica nu numai oamenilor,
                                         

                    Ci tuturor fiintelor, plantelor si animalelor.
                    Ca sa devina nemuritoare,
                    Fiintele apeleaza la procreatie.
                    Iata ca dragostea,
                    Prin procreatie asigura nemurirea.
                    Acesta e un scop ascuns,
                    Dar nu e greu sa fie patruns.
                         3 ianuarie 2012

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu