DESPRE AUTOR

DESPRE AUTOR SI PUBLICATII


ION MORARU

Nascut in comuna Gusoeni,

judetul Valcea, la 10 februarie

1932 ;


Licentiat in psihologie (1960) ;


Doctor in filosofie (1973) ;


Profesor universitar(1990) ;


Presedinte al Subcomisiei de Inventica

a Academiei Romane (1992-1996) ;


Presedinte-fondator al Asociatiei Romane

de Psihologie Haologica (2000) ;


Membru al Academiei de Stiinte din

New York (1995) ;


Decan al Facultatii de Psihologie-Sociologie

si Stiinte Politice a Universitatii Hyperion (2002).




Din lucrarile publicate :


MONOGRAFII SI MANUALE BAZATE

PE CERCETARI STIINTIFICE



1. Un model epistemologic-psihologic

al creativitatii tehnice (1980), lucrare distinsa

cu Medalia de Aur H. Coanda, clasa I, (1995) ;


2. Creativitatea sociala. Introducere in

socioeuristica (1981) ;


3. Actiunea sociala si comportamentul

individual. Premise pentru elaborarea

comportamentologiei (1986) ;


4. Strategii creative transdisciplinare.

Introducere in scientoeuristica (1992),

carte onorata cu Premiul "Ion Petrovici"

al Academiei Romane (1994) ;


5. Psihologia muncii, partea a doua,

Psihologia creativitatii (1993) ;


6. Cercetarea creativitatii si creatiei

prin metoda eurigramelor (1993) ;


7. Curs de psihoinventica (1994) ;


8. Stiinta si filosofia creatiei (1995) ;


9. Introducere in psihologia

manageriala (1995) ;


10. Psihologia creativitatii, vol. 1 (1997) ;


11. Psihologiaogia creativitatii, vol. 2 (1998) ;


12. Paradigma psihologiei haologice.

Aplicatii ale teoriei haosului

in psihologie (2000) ;


13. Misterul creatiei artistice ; Michelangelo-

daimonicul (2004) ;


14. Haosul - Cosmosul si geniile creatoare.

Introducere in psihologia haologica (2005) ;


15. Psihologia haologica (2006) ;


16. Michelangelo Buonarroti. Creativitatea

si creatia (2009).




TRATATE IN COLABORARE



1. Tratat de psihologie manageriala (1997) ;


2. Tratat de creatologie (1998).





POEZII



1. Ferestre spre interior (2007) ;


2. Daimoni creatori (2009) ;


3. Poeme si catrene (2011) ;


4. Dialoguri filosofice (2012) ;


5. Imperativus moralis (2012) ;


6. Genii si celebritati in versuri (2014) ;


7. Filosofia poeziilor Haiku 100, vol. 1 (2014) ;


8. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 2 (2014) ;


9. Filosofia poeziilor Haiku, vol. 3 (2014) ;


10. Poezii Haiku despre ABBA (2014) ;


11. Poezii (2014) ;


12. Versuri (2014) ;


13. Stihuri (2014) ;


14 Idei in rime (2015) ;


15. Haiku profane si biblice (2015) ;


16. Diverse si sociale (2015).

vineri, 6 ianuarie 2012

POLITICA

      ANONIMUS : Magnifice Aristotel, stiu de ce,
      Ai fost denumit “Alexandru Macedon al Filosofiei antice”,
      Pentru ca pe cat de mare a fost el in strategie,
      Tot atat de mare ai fost si tu in filosofie.
      Ai fondat si ai condus Likeyon,
      Unde l-ai avut elev pe inteligentul Alexandru Macedon.
      L-ai invatat filosofie, logica, gramatica, etica, astronomie,
      Despre politica ai tinut o prelegere.
      Ce este politica, spune-mi si mie,
      Si-ti voi fi recunoscator pe vecie !
      ARISTOTEL : Despre acest subiect am scris undeva, parca,
      In cartea I din “Etica Nicomahica”.
      Artele, investigatiile, orice decizie si actiune,
      Urmaresc binele.
      Din cate pot socoate,
      Binele este cel spre care aspira toate.
      Daca exista un scop al actelor noastre, vrem nu vrem,
      Acela trebuie sa fie binele suprem.
      Binele face obiectul stiintei cu cea mai mare autoritate,
      Si cu cea mai inalta organizare.
      Aceasta stiinta este politica.
      Nici una nu este mai presus de ea.
      Politica stabileste ce stiinte sunt necesare cetatilor,
      Pentru lectura locuitorilor.
      Strategia, economia si retorica,
      Sunt subordinate acesteia.
      Politica se serveste de  stiintele practice,
      Spre a-si stabili obiectivele.
      Ea hotaraste prin legi, ce trebuie facut, propriu zis,
      Si ce anume se cere interzis.
      Toate celelalte stiinte aplicative,
                                       
     Intra in sfera ei de cuprindere.                              
     Binele este acelasi pentru fiecare individ in parte,
     Cat si pentru cetate.
     Trebuie sa intelegem cu totii,
     Ca cel mai important e sa salvezi binele cetatii.
     Este de dorit sa faci binele si unui singur locuitor,
     Dar mai inaltator e sa-l faci pentru un intreg popor.
     Cu frumosul moral si dreptatea,
     Se ocupa tot politica.
     Fara sa respingem teoria,
    Vrem sa precizam ca scopul politicii e actiunea.
    Un alt obiectiv al politicii, cel mai elevat, se pare,
    Este acela de a face din fiecare cetatean un om de valoare,
    Politica trebuie sa depuna toate straduintele,
    Spre a-i obisnui pe oameni sa practice binele.
    ANONIMUS : Ca logician ai expus teze judicioase,
    Interesante, argumentate si chiar frumoase.
    Ai afirmat undeva ca politica stabileste precis,
    Prin legi, ce trebuie facut si ce este interzis.
    Astfel, ea are (am zice astazi) un rol normativ,
    Bine definit si nu doar prezumtiv.
    In timp, stiinta s-a ramificat, au aparut discipline noi,
    Pentru a servi ale spiritului nevoi.
    Una dintre ele, prin von Wright, este Logica deontica,
    Cultivata creativ si la noi de profesorul Cornel Popa.
    Ea studiaza orice constitutie, orice lege, fara restrictii,
    Prin obligatii (O), permisiuni (P) si interdictii (I) :
    Cu privire la actiune; Demonstreaza cu precizie,
    Prin calcul, ca nonobligatia inseamna permisiune.
    Constitutia cu multe O si I si cu putine P; de pilda,
    E suspecta ca ar fi nedemocratica.
    Daca are multe P si putine O si I, sau ele sunt armonioase,
    E considerata in randul constitutiilor democratice.
         14 decembrie 2011

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu